Regimul Juridic al Capitalului Social

Capitolul 1

Prezentare generală a societăţilor comerciale

1.1.Definirea societăţii comerciale

În literatura de specialitate s-au formulat mai multe definiţii ale societăţii comerciale. Astfel, societatea comercială a fost definită ca fiind o grupare de persoane constituită pe baza unui contract de societate şi beneficiind de personalitate juridică, în care asociaţii se înţeleg să pună în comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte de comerţ, în scopul realizării şi împărţirii beneficiilor rezultate. Într-o altă definiţie, societatea comercială este considerată a fi o întreprindere, pe care una sau mai multe persoane o organizează prin actul constitutiv, în scopul realizării de beneficii, ca subiect de drept autonom sau şi fără această însuşire, afectându-i bunurile necesare pentru a îndeplini actele şi faptele de comerţ specifice obiectului statutar de activitate. În conformitate cu Legea 31/1990 şi cu prevederile art. 1491 din Codul civil, societatea se defineşte ca fiind acea persoană juridică, constituită în condiţiile legii, în vederea efectuării de acte de comerţ, prin actul de voinţă şi aportul asociaţilor, cu scopul declarat al obţinerii de beneficii din activitatea desfăşurată.

Potrivit art.2 din Legea 31/1990, societăţile comerciale se pot constitui sub una din următoarele forme: societate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate pe acţiuni, societate în comandită pe acţiuni, societate cu răspundere limitată.

1.2. Societatea în nume colectiv şi societatea în comandită simplă

Societatea în nume colectiv se poate defini ca fiind o societate constituită prin asocierea, pe baza deplinei încrederi, a două sau mai multe persoane, care pun în comun anumite bunuri, pentru a desfăşura o activitate comercială, în scopul împărţirii beneficiilor rezultate şi în care asociaţii răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii.

Potrivit art.3 din Legea 31/1990, societatea în comandită simplă este acea societate ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul social. Asociaţii comanditaţi răspund solidar şi nelimitat pentru obligaţiile sociale, răspunderea lor fiind subsidiară. Creditorii societăţii se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligaţiile ei, şi numai dacă societatea nu le plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva acestor asociaţi. Asociaţii comanditari răspund numai până la concurenţa capitalului social subscris.

O caracteristică foarte importantă a acestor două forme de societate este aceea că nu va fi instituţionalizată adunarea generală a asociaţilor. În cadrul acestor societăţi deciziile se vor lua de către asociaţi, pe baza regulilor adunării generale, afară de cazul în care aplicarea lor ar contraveni specificului acestor adunări.

Societatea în nume colectiv şi societatea în comandită simplă au număr mic de asociaţi,

dar nu mai puţin de două persoane. Dreptul la vot este dat de numărul de părţi de interes avut de fiecare asociat în parte şi, în lipsa unei stipulaţii contrare în actul constitutiv, el va fi proporţional cu părţile de interes deţinute de fiecare asociat.

În cazul acestor forme de societate hotărârile se vor lua cu voturile asociaţilor care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social, în următoarele cazuri:

- când se alege unul sau mai mulţi administratori, cu stabilirea puterilor acestora, durata însărcinării, eventuala renumeraţie, dacă în actul constitutiv nu s-a prevăzut altfel;

- când se hotărăşte revocarea administratorilor sau o limitare a puterii acestora, cu excepţia cazului când administratorii au fost numiţi prin actul constitutiv (în acest caz este necesar votul tuturor asociaţilor);

- când s-au produs divergenţe între administratorii obligaţi să lucreze împreună sau când unul din administratori a făcut opoziţie, considerând că într-o anumită operaţiune s-au depăşit operaţiile obişnuite ale comerţului exercitat de societate;

- când se aprobă bilanţul contabil şi pentru deciziile referitoare la răspunderile administratorilor.

Transformarea acestor două forme de societate într-o altă formă de societate se poate efectua numai cu respectarea condiţiilor de formă şi publicitate şi a condiţiilor de fond impuse de lege pentru constituirea societăţii în noua formă (art.199 din Legea 31/1990).

Hotărârea de transformare trebuie adoptată în unanimitate, cuprinsă într-un înscris autentic, apoi publicată în Monitorul Oficial şi înscrisă în Registrul Comerţului.

Transformarea societăţii în nume colectiv în societate în comandită simplă prezintă interes practic în situaţia în care unii dintre asociaţi doresc limitarea răspunderii lor faţă de obligaţiile sociale la valoarea aportului pe care îl deţin în capitalul social. În cadrul acestei transformări este necesar acordul expres al asociaţilor administratori care acceptă să devină comanditaţi.

Transformarea societăţii în nume colectiv în societate cu răspundere limitată prezintă interes pentru asociaţii care vor să-şi pună la adăpost averea personală, limitându-şi răspunderea pentru obligaţiile sociale la aportul individual la capitalul social. Această transformare se poate realiza şi dacă se retrage unul din asociaţi şi mai rămâne doar un asociat în cadrul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic.

În cazul transformării societăţii în nume colectiv în societate pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, pe baza bilanţului de transformare (întocmit ca şi în situaţia dizolvării) se vor determina noile valori ale aporturilor pe care le deţin asociaţii societăţilor în nume colectiv în capitalul social al acesteia şi pentru aceste aporturi se vor acorda acţiuni.

În cazul transformării societăţii în comandită simplă în societate în nume colectiv, foştii comanditari devin răspunzători nelimitat şi solidar pentru datoriile sociale. Acestă formă de transformare prezintă interes în special în cazul decesului unicului comanditat, pentru a se evita dizolvarea.

Decesul unicului comanditat poate prilejui şi transformarea în societate cu răspundere limitată, dacă nu există clauză de continuare şi dacă toţi comanditarii doresc să continue societatea şi să evite dizolvarea.

În cazul situaţiilor de transformare se vor respecta condiţiile de fond cu privire la constituirea societăţii în noua formă: număr de asociaţi, aporturi, mărimea şi structura capitalului social etc.