Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia

Cadru geografic regiune

Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia este situată în sudul României. Are o suprafață totală de 34.453 km² (14,45% din suprafața țării) fiind creată în anul 1998.

Grafic 1 -Suprafața regiunilor de dezvoltare în raport cu suprafața totală a țării (%)

Regiunea are un relief variat dispus, în scări, în sud fiind cele mai mici altitudini, pe când la nord se pot găsi și altitudini de 2.500 de metri, relieful predominant fiind câmpia.

Structura regiunii

Regiunea are în total 16 municipii, 32 de orașe, 519 comune și 2.019 sate.

Grupează județele: Argeș (Pitești), Dâmbovița (Târgoviște), Prahova (Ploiești), Ialomița (Slobozia), Călărași (Călărași), Giugiu (Giurgiu) și Teleorman (Alexandria).

Poli de creștere economică

Județele Giurgiu, Teleorman, Dâmbovița, Călărași și Ialomița au o rată scăzută a urbanizării dar se remarcă prin rețeaua de așezări urbane de dimensiuni mici și medii (sub 100 000 de locuitori), care nu au putut funcționa ca centre polarizatoare din cauza spațiilor rurale extinse dar și datorită faptului că s-au aflat permanent în zona de dominație a muncipiului București.

Județele Argeș și Prahova dispun de doi poli urbani de dezvoltare bine reprezentați - Pitești și Ploiești - care au asigurat o dezvoltare mai echilibrată în raport cu capitala.

Formațiunile de tip conturbație, adică existența unei concentrări de așezări urbane care se dezvoltă independent, o altă caractestică importantă a regiunii de dezvoltare Sud-Muntenia, sunt învecinate și au de rezolvat probleme comune (de exemplu transportul în comun sau alimentarea cu apă). Cele mai elocvent exemplu este Valea Prahovei (județul Prahova), unde orașele Breaza, Comarnic, Sinaia, Bușteni și Azuga, formează o zonă compactă, lungă, de peste 50 de km (se continuă în nord cu județul Brașov și spre sud cu municipiul Câmpina și zona metropolitană Ploiești creând un culoar de peste 110 km).

Aceste așezări urbane de tip conturbație au sub 20 000 de locuitori.

Specializarea funcțională pe județe

În județul Argeș, industria deține rolul principal în economia acestuia, dispunând de o economie bine dezvlotată și diversificaă.

În domeniul industrial se fac remarcate și județul Dâmbovița, domenii de tehnologie medie și județul Prahova, cu o industrie complexă și diversificată, ponderea cea mai mare în producția industrială fiind deșinută de ramura prelucrării petrolului brut.

Potențialul natural și economic de care dispune județul Călărași face ca agricultura să constituie sectorul de bază în economia județului. Tot pentru potențialul agricol deținut, din această categorie face parte și județul Giurgiu - care se face remarcat și prin cadrul favorabil de cultivare și prelucrare al viței de vie (ce a determinat cercetarea viti-vinicolă și speializarea în producerea strugurilor de masă). Județul Ialomița și județul Teleorman au, de asemenea, ca ramură importantă de dezvoltare agricultura (cultivându-se cu precădere cereale).

În cadrul regiunii, se pot identifica zone defavorizate datorită caracteristicilor geografice, după cum urmează:

Zonele montane - nordul județelor Argeș, Dâmbovița și Prahova - ocupând sub 10% din suprafața totală a regiunii (datorită limitării posibilităților de utilizare a terenurilor și o creștere apreciabilă a costurilor de exploatare a terenurilor agricole).

Zonele defavorizat de conditiile naturale specifice - arii restranse ale județelor Argeș, Dâmbovița, Ialomița, Prahova - ariditate, zone semi-aride, zone cu suprafețe nisipoase.