Reglementarea protecției concurenței economice în România

1.1 Dimensiunile concurentei economice in economia de piata

In literatura de specialitate concurenta presupune doua abordari, una structuralista,care defineste concurenta ca stare si structura a unei piete, si cealalta comportamentala, care pune accent pe latura subiectiva generata de comportamentul uman.

Economia de piata este prin definitie o economie a agentilor economici private care-si urmaresc propriul interes. Ea este un mechanism complex de coordonare a oamenilor, activitatilor si firmelor printr-un sistem de piete si preturi.

Mecanismele economiei de piata nu opereaza cu concepte cum ar fi altruismul, grija fata de aproapele tau, recunostinta si alte asemenea concepte. In acest sens in literatura de specialitate, se trateaza trasaturile asa-numitului argument al pietei libere.1

Acest argument al pietei libere este caracterizat, prin faptul ca intotdeauna este individual, in sensul ca orice actiune trebuie sanctionata de vointa indivizilor rationali, care compun societatea. Acest argument mai sustine faptul ca, agentii economici si sociali sunt rationali in ceea ce priveste cunoasterea perfecta a preferintelor lor si sunt capabili sa faca toate calculele necesare pentru a-si urmari in mod eficient interesele.

Ipoteza concurentei perfecte exprima imaginea unei economii fictive, construita din agenti economici izolati, care-si umaresc propriul interes fara a lua in considerare afectarea vietii altora de catre actiunile lor.

1Constantin Enache, Constantin Mecu, Economie politica 2, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2001, p.118

Alta ipoteza a argumentului pietei libere este cea a laissez-faire-ului mainii invizibile, care sustine ca daca indivizii, agentii economici sunt lasati singuri si li se permite sa contracteze in mod voluntar, acest lucru va duce la cresterea bunastarii societatii.

Ipoteza dilemei eficienta-echitate este ultima din ipostazele argumentului pietei libere, si afirma ca daca societetea utilizeaza o etica sociala nonindividualista pentru a defini rezultatele sociale, aceasta inseamna disparitia eficientei institutiilor exisente1, afirmatie apartinand sustinatorilor pietei libere.

Doua criterii importante, esentiale pentru a deschide larg pietele tuturor statelor, sunt reprezentate de costul productiei saczute si calitatea buna a fabricatelor. Aici apare protectionsmul sau liberal schimb, care are ca argument sustinerea productiei nationale a unei tari.Adica incercarea de acoperire a pietei interne a unui bun numai din productie nationala, deoarece exista o serie larga de producatori interni, care se concureaza intre ei in domeniul pretului unitar si al calitatii, aparand posibilitatea de a intra pe piata respectivului produs strain, accentuandu-se in felul acesta concurenta si scazand preturile.

Astfel daca protectionismul este prost conceput exista un mare risc, ca industriile romanesti, de exemplu, sa doarma in siguranta create de suprimarea concurentei din afara, iar din acest motiv, consumatorul sa fie cel defavorizat, el trebuind sa plateasca mai mult pentru bunurile si serviciile dorite.