Relațiile comerciale ale României cu țările europei răsăritene - realități și perspective

Introducere

Având in vedere titlul lucrării, am încercat sa relatez pe parcursul acesteia succinte realităti, privind activitatea de comerţ exterior pe care România a desfaşurat-o într-o perioada marcată de profunde modificări geo-politice, sociale si economice, facând referire expresă la relaţiile comerciale cu ţările Europei Răsăritene.

În acest context mi-am propus sa răspund la câteva întrebari, având ca punct de plecare situaţia economică a României de după anul 1918: care este relaţia dintre comerţ şi dezvoltarea economică? Are comerţul influenţă pozitivă asupra dezvoltării economice? Este această creştere conducătoare de importuri sau de exporturi?

Tinând seama ca aşezarea geografică si istoria zbuciumată a secolului XX au impus României aliante economice si politice mai mult sau mai putin avantajoase care au determinat numeroase cresteri, dar şi descreşteri în bugetul ţării, raspunsurile finale la aceste intrebari sunt totusi pozitive.

Lucrarea este structurată pe patru capitole principale si mai multe subcapitole. Capitolele se raporteaza la perioadele fundamentale pe care le-a traversat ţara odata cu sfarşitul Primului Razboi Mondial (cand a avut loc si Marea Unire), pâna în perioada actuala, cand Romania este, de fapt si de drept, parte a Uniunii Europene.

În primul capitol ,,Relaţii comerciale ale României în perioada interbelică” am aratat pe scurt evenimentele care au influentat parcursul economic si interesul României in lumea capitalistă din acea perioada, subliniind caracterul predominant agrar al economiei românesti, România fiind considerata pe atunci granarul Europei.

Am evidentiat deasemenea si calitatea României de furnizor de materii prime brute pentru Occident. Trebuie sa reţinem ca aceste sintagme au definit Romania ca pe o ţara bogata, în conditii de concurenţă severă din partea marilor si intinselor puteri mondiale in frunte cu SUA si Rusia, determinand acceptarea a numeroase acorduri de clearing prin care ni se impunea ca devizele obtinute din exporturi sa fie consummate tot in tarile de origine.

În capitolul al II-lea intitulat ,,Comerţul Est-European în perioada dintre sfarşitul celui de-al II-lea Razboi Mondial pâna la căderea blocului communist” am

încercat sa punctez unele din consecintele care au directionat activitatea economica si relatiile comerciale romanesti ca urmare a statutului României de ţara atasată noului sistem comunist sovietic. Nu trebuie uitate nici pierderile uriase pe care Romania le-a avut in timpul razboiului dar nici datoriile imense pretinse de Uniunea Sovietica, platite mai ales in natura timp de 20 de ani cu mari sacrificii, toate acestea tragând mult inapoi evoluţia ţării noastre mai ales din punct de vedere economic.

Totuşi reformele ulterioare din toate ramurile ca si sistemul centralizat au disciplinat intreaga economie romaneasca si dupa anii “50 România se redresează şi reuşeşte să aiba progrese care s-au reflectat vizibil şi în cresterea nivelului de trai al populatiei.

La aceste creşteri economice şi-au adus contributii semnificative structurile care au functionat in cadrul C.A.E.R., organism în care au fost valorificate relaţiile comerciale ale României cu toate tarile devenite socialiste sub tutela sovietica si incadrate ca ţări est-europene.

Pe fondul acestor realitati am evidentiat evolutia si dinamica comerţului exterior al României atat la importuri cat si la exporturi, precum si modificarile ce au avut loc in orientarea geografică a acestora.

În capitolul III denumit ,,Tranziţia la economia de piata”sunt urmărite direcţia şi caracteristicile comerţului exterior românesc după dezintegrarea imperiului sovietic si căderea comunismului,cu precizarea ca în România startul tranziţiei a fost mult mai dificil decât în alte state ex-socialiste central-europene.

În urma acestei analize pot fi desprinse o serie de caracteristici ale comerţului exterior românesc: dinamica susţinută a comerţului, o creştere continuă a deficitului balanţei de plăţi externe, gradul redus de acoperire al importurilor cu exporturile FOB ce evidenţiază capacitatea redusă a economiei româneşti de a asigura un nivel superior al exporturilor la un nivel dat al importurilor; ponderea fluxurilor de perfecţionare activă în exporturile /importurile totale se situează pe întreaga perioadă la valori ridicate; Specializarea internaţională a României în relaţia sa cu lumea este evidentă pentru produsele cu grad de prelucrare redus al materiei prime, energo-intensive şi cu implicare mare a forţei de muncă.