Resursele Franței

Introducere

Situată printre primele șapte puteri ale economiei mondiale, Franța dispune de importante resurse minerale, dar cu o producție modestă și în scădere, apelând în măsura din ce în ce mai mare la importul de materii prime și semifabricate. Industria are un ridicat nivel tehnologic, competitiv mai ales în aeronautică, material rulant, energia nucleară și industria alimentară. În ansamblul economiei mondiale, poziția Franței s-a erodat în ultimile două decenii ( în 1970 prezenta 8,2% din producția industrială a OECD , iar în 1970 doar 5,7%). Însă, în prezent, deși a avut un declin în ultimii ani, Franța a reușit să se restaureze în economie cu o crește prosperă, cu un procemtaj de 7% în anul anul 2021, cu 3,2% mai mult decât în anul 2020.

Politica de reconversiune energetică (reducerea dependenței de importul de hidrocarburi) a condus la sporirea la 70% a ponderii centralelor nucleare în producția de energie electrică (locul întâi pe glob). Marile concentrări industriale sunt: regiunea pariziană, valea Rhonului, Sena Inferioara, zona Lyon. Producția industrială este extrem de diversificată, pondere mai mare în cadrul exportului având industria autovehiculelor, utilajelor industriale, aeronautică, chimia de sinteză și industria alimentară (unt, brânzeturi și vinuri).

Agricultura antrenează 7% din populația activă, deși are o contribuție redusă în PNB (3,3%), Franța situându-se pe locul întâi în Europa și cinci în lume la producția de cereale. Ca valoare a exporturilor agricole, Franța ocupă locurile doi-trei pe glob. Viticultura este și ea larg reprezentată (locul al doilea pe glob la producția de struguri și de vinuri). Cea mai mare cantitate de vin se produce în zona Languedoc, dar majoritatea vinurilor de calitate sunt originare din zona Bordeaux, din Cote d’Or de lânga Dijon și din Champagne. Creșterea animalelor asigură 53% din valoarea producției agricole. Se cresc bovine, porcine și ovine.

Rețeaua căilor de comunicații este bine dezvoltată și polarizată de capitală.

Balanța comercială este echilibrată, pricipalii parteneri fiind țările CEE . Turismul are o contribuție însemnată ( peste 20 miliarde de dolari anual) din balanța de plăți. Ajutorul financiar acordat de Franța însumează 7,2 miliarde de dolari anual.

Rețeaua hidrografică este densă legată printr-un sistem de canale (4.600 km) și orientate spre Oceanul Atlantic (Seine, Loire, Rhin) și spre Marea Mediterana (Rhône). Există numeroase lacuri, mai mari fiind Leman/Geneva la granița cu Elvetia. Peste un sfert din teritoriu este acoperit de paduri (stejar, fag, conifere); in insula Corsica dominant este maquisul mediteranean. Exista în Alpi și Pirinei numeroase rezervații ce protejează elemente rare din floră și faună, inclusiv animale aclimatizate, precum muflonul, cerbul sika, capra neagra etc.

Are o populație de 66.987.244 persoane, dintre care bărbați 31.761.249 și femei 33.859.967, iar vârsta media a unui rezident este de 42 ani.

Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana (890 locuitori/km2 ,adica 2% din suprafata Frantei si 19% din populatia tarii), in regiunea Nord-Pas de Calais (320 locuitori/km2), Marseille-Nice (290 locuitori/km2), Lyon-St Etienne (280 locuitori/km2) si in Alsacia (196 locuitori/km2). Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergne si Franche-Comté (50-70 locuitori/km2), in Champagne-Ardenne (52 locuitori/km2), in regiunea Limousin (43 locuitori/km2) si in insula Corsica (30 locuitori/km2).

Capitolul 1: RESURSELE MATERIALE

1.1. Industria construcțiior:

Comform statisticilor curente, piața materialelor de construcții din Franța, cunoaște o creștere mai bună spre sfârșitul anului 2021, iar procesul de artizanare continuă cu o sporire a volumelor de aproximativ +9% pentru agregate și, +10% pentru betoane. Această creștere semnifică totuși o readucere la viață, a activității de dinaintea crizei de sănătate.

În ceea ce privește cerea de materiale și dinamica de recuperare și reluare, aflată în impas de câteva luni, pare să se atenueze o dată cu scăderea climatului de afaceri în industria construcțiilor, chiar dacă aceasta din urmă are un nivel ridicat. În ceea ce privește lucrările publice, perspectivele de activitate par să fie puțin mai optimiste decât în toamna anului 2021.

Fie pe de-o parte sau pe cealată, companiile rămân supuse unor convingeri puternice, cum ar fi: lanțurile de aprovizionare, prețurile, forța de muncă, sunt doar câteva exemple de tensiuni care delimitează procesul de producție.

În luna decembrie a anului trecut, potrivit primelor estimări ale acestei luni, activitatea materialelor ar fi înregistrat un declin, de exemplu agregatele au înscris o scădere de -0,6% în luna noiembrie și cu -1,8% în luna decembrie, o scădere semnificativă față de anul 2019 (2,6%). În total, pe întregul an, acestea au crescut cu +9,3%, față de anul 2019 care a înregistrat o scădere de -0,9%. În ceea ce privește betonul, încetinirea din decembrie a fost accentuată, cu o producție în scădere de până la -6,4% față de noiemrie și -5,5%, față de acum un an. Totuși livrările de beton au crecut în trimestrul al treilea a anului 2021, fată de anul 2020 cu 4%. În anul 2021 producția de beton ar fi trebuit să ajungă la 40,8 milioane m3, adică o creștere de până la +10%, față de anul 2020, permițând restabilirea nivelului de producție atins înainte de începerea pandemiei.

Pe tot anul 2021, indicatorul ar trebui să crească cu până la +8,9% față de anul 2020, ceea ce ar restabili activitatea cde dinaintea nivelului de criză (+1,3%).

1.2. Industria constructoare de mașini:

Industria constructoare de mașini constituie una dintre cele mai importante ramuri industriale ale lumii. Volumul și structura acestei ramuri constituie indicele cel mai evident în caracterizarea puterii industriale a unei țări. Mijloacele de producție fabricate de industria constructoare de mașini favorizează mecanizarea proceselor grele de muncă și contribuie la creșterea productivități muncii.

Franța dispune de o economie avansată, ocupînd locul II în Europa. Industria este diversificată, cu tehnologii avansate, bazată pe o gamă variată de materii prime naturale și fabricate. Industria constructoare de mașini, prin autobuze, troleibuze, tramvaie, autoturisme, la Paris, Renne, Lyon, Orléans, industria aeronautică la Toulouse, Dijon, Paris

Franța, al patrulea constructor mondial în anul 1996 realizează producția de autovehicule în capacitățile controlate de cîteva grupuri mari.

1. Regina națională Renault a realizat în anul 1996 mai mult de 30% din producția Franței (1,37 milioane bucăți) și deține capacități importante la Billan-Billan-Count (sediul central în banlieu-ul Parisului), Flinds, La Mans, Eleon, Choisi-le Roi, La Havre, Orléans, Douvrin, Dreux ș.a. Dispune, de asemenea, de linii de montaj situate în toate continentele.

2. Grupul PSA Peugeot Citroën este cel mai mare producător (50,6%) și exportator (56,2%) de automobile al Franței. Uzinele Citroën sînt localizate în regiunea pariziană (Paris, Saint-Ouen, Levallois, Asuières, Nanterre) sau descentralizat (Rennes-la-Janais, Metz-Borny, Caen, Reims, Mulhouse, Berliet și Vénissieux, ultimele două pentru autocamioane grele).

3. Grupul asociat Peugeot are principalele uzine situate în Sudul Alsaciei (Sochaux, Montbéliard, Mulhouse), Bourgogne (Dijon), apoi la Lille și Saint-Étienne. Acest mare constructor de automobile are linii de montaj instalate în numeroase țările lumii, atît în Europa (Spania, Portugalia, Belgia, Irlanda), cît și pe celelalte continente (Chile, Argentina, Iran, Malaezia, Nigeria, Africa de Sud, Australia, etc.).