Riscul de țară - Ucraina

Riscul de ţară măsoară abilitatea unei ţări de a furniza companiilor private rezidente sau nerezidente precum şi entităţilor guvernamentale valuta necesară derulării activităţii acestora. Această abilitate se referă pe de o parte la convertibilitatea monedei naţionale într-o altă monedă şi pe de altă parte are în vedere riscul de transfer de profituri şi plăţi în afară (aferente unor credite externe sau contracte comerciale). Un risc de ţară ridicat se traduce prin reducerea semnificativă a capacităţii filialelor companiilor străine sau chiar a companiilor rezidente de a cumpăra de la băncile comerciale sau de la autoritatea monetară valuta necesară îndeplinirii obligaţiilor faţă de partenerii comerciali, creditorii sau investitorii străini. O componentă aparte a riscului de ţară (riscul suveran) măsoară capacitatea unei ţări de a-şi plăti serviciul datoriei externe. Riscul de ţară, adesea şi în mod eronat, este confundat cu riscul politic sau cu riscul suveran.

Riscul de ţară afectează o mare varietate de tranzacţii şi active, ce include împrumuturi externe, operaţiuni în valută, plăţile internaţionale, creditele de export, plăţi de dividende sau repatrieri de capital către investitorii străini. Riscul de ţară se referă numai la activele reale sau financiare ale unei companii localizate pe o piaţă străină şi niciodată nu afectează pasivele acestei companii. Riscurile asociate unui împrumut extern sunt riscul de ţară, riscul de transfer, riscul politic şi riscul suveran. Riscul suveran are în vedere creditele guvernamentale externe sau cele garantate guvernamental. Riscul suveran se referă atât la lipsa de voinţă în îndeplinirea obligaţiilor asumate de un guvern faţă de o instituţie financiară externă (repudierea datoriei externe) cât şi la incapacitatea de îndeplinire a acestora (caz în care se solicită renegocierea sau reeşalonarea datoriei externe şi a serviciului aferent acestuia). Riscul politic măsoară pierderea care ar putea să apară datorită instabilităţii politice, exproprierilor, naţionalizărilor, confiscărilor, revoluţiei sau războiului. Riscul de ţară asociat investiţiilor străine directe acordă o importanţă fundamentală mediului politic, de a cărui capacitate de a rezolva crizele economice potenţiale depinde finalitatea operaţiunii.

Riscul de ţară poate fi generat de o multitudine de fenomene economice, politice sau sociale. Analiza riscului de ţară vizează analiza acestor fenomene prin prisma efectelor generate de acestea asupra capacităţii de onorare a obligaţiilor asumate faţă de entităţi străine. Există o mare varietate de interpretări teoretice şi modele de analiză a riscului de ţară, dar nu există încă un consens în ceea ce priveşte cea mai bună metodă de analiză. Rezultatele analizelor empirice sau cantitative ale riscului de ţară depind în mare măsură de modelele utilizate, de calitatea informaţiilor utilizate, de modul de interpretare a rezultatelor. Cea mai mare parte a modelelor de analiză au în vedere dezechilibrele potenţiale ale balanţei de plăţi externe şi a modului cum sunt finanţate acestea.

Printre indicatorii de risc de ţară utilizaţi de diferitele metode de analiză putem menţiona: produsul intern brut / locuitor (PIB / loc.), ponderea sectorului privat în PIB ( P/PIB), ponderea agriculturii în PIB, ritmul de creştere al producţiei industriale, dimensiunea economiei subterane, deficitul bugetar (B) ca procent din PIB, subvenţii în economie, accesibilitatea pieţei de consum pentru străini, indicele preţurilor de consum, indicele preţurilor de producţie, rata inflaţiei, , viteza de circulatie a monedei, ritmul de creştere al masei monetare, rata medie a dobânzii, multiplicatorul masei monetare, rata de economisire, rata de creditare în economie, credite neperformante în economie, volumul tranzacţiilor bursiere, reforma sistemului bancar, controlul asupra operaţiunilor bancare, dotarea cu resurse naturale, dependenţa de importul de combustibil şi energie, accesibilitatea formelor de relief, calitatea infrastructurii şi a serviciilor oferite, volumul total al exporturilor, volumul total al importurilor, soldul balanţei comerciale, ponderea exportului ţării în exportul Europei, ponderea exportului în PNB (sau PIB), datoria externă brută, datoria externă netă, ponderea datoriei externe în PIB, ponderea datoriei externe în exporturile totale, stabilitatea cursului de schimb valutar, regimul valutar şi al schimburilor cu străinătatea, forma de guvernare, structura guvernului, orientarea politică a guvernului, stabilitatea guvernului, atitudinea guvernului faţă de investiţiile străine, sistemul partidelor politice, ideologia partidelor politice, competiţia politica între partide, politica generală a guvernului, stabilitatea politicii guvernului, liderii politici, forţa şi influenţa opoziţiei, corupţia, volatilitatea electoratului, gradul general de implicare politică, sprijinul popular acordat puterii etc.