Rolul Băncii Centrale asupra economiei în România

1.Introducere

Motivul pentru care am ales aceasta tema rezulta din discutiile aparute pe baza cresterii preturilor, din ultima perioada, a serviciilor, energiei si alimentelor ce au avut un mare impact asupra economiei.

Specialistii bancii centrale pun scumpirile pe rata inflatiei care este in crestere. Banca Nationala Romana anunta ca anul ce va urma va fi unul dintre cei mai scumpi ani. Daca BNR a anuntat initial o inflatie de 3%, aceasta prognozeaza ca pana la sfarsitul anului 2019 preturile vor creste, in medie, cu 4%.

Una dintre cauzele ce duc la cresterea preturilor o reprezinta scumpirile exagerate inregistrate la legume, care au ajuns sa fie cele mai mari din Uniunea Europeana. Spre exemplu, cartofii au ajuns sa coste cu 32% mai mult fata de sfarsitul anului 2018.

In cazul unei eventuale crize economice, oficialii BNR, anunta ca nu pot interveni. O cauza a aparitiei crizei fiind cresterea economica de 5% de la inceputul anului 2019.

Data fiind cresterea economica de 5%, guvernantii afirma ca astfel de prognoze sumbre nu au sustinere, dar economia va continua sa creasca.

Dupa noile masuri fiscale si bugetare intrate in vigoare la 1 ianuarie 2019, riscurile si incertitudinile asociate perspectivei inflatiei erau legate de acestea si de nefinalizarea proiectului bugetar.

Ramaneau relevante si incertitudinile legate de ritmul cresterii economiei zonei euro si a celei globale, de evolutia pretului petrolului pe pietele internationale, precum si de conduita politicii monetare ale BCE si ale bancilor centrale din regiune.

2.Istoria BNR

La o jumătate de secol după apariția primului proiect de înființare a unei bănci naționale, la 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune. Lua astfel ființă Banca Națională a României, instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc și aparținea în proporție de o treime statului și două treimi particularilor.

Până la declanșarea Primului Război Mondial, Banca Națională a României s-a implicat în susținerea dezvoltării economiei naționale, prin volumul creditelor acordate și nivelul redus al taxei scontului. De asemenea, alături de guvernul român, a contribuit în anii 1890-1892 la elaborarea legilor care au consacrat schimbarea etalonului monetar, prin renunțarea la bimetalism în favoarea monometalismului aur. Între 1900 și 1925, statul s-a retras dintre acționarii băncii, fapt pentru care BNR a devenit o instituție particulară privilegiată, dar care avea aceleași responsabilități naționale.

În timpul Războiului de Reîntregire, BNR a susținut financiar efortul de război al guvernului român. Evoluția evenimentelor militare a obligat Administrația centrală a BNR să plece în refugiu la Iași și să accepte transferul tezaurului său la Moscova, fără ca acesta să mai poată fi recuperat.

Imediat după 1918, BNR a trebuit să răspundă altor provocări, printre care: criza economică postbelică, restabilirea convertibilității leului, unificarea monetară și extinderea rețelei sale de sucursale și agenții la nivelul întregii țări. După revenirea statului între acționarii săi (1925), BNR a fost implicată în proiectul stabilizării monetare din 1929, în controlul comerțului cu aur și devize, precum și în acțiunile de conversiune a datoriilor agricole și în organizarea și reglementarea comerțului de bancă începând din 1934.

În anii celui de-Al Doilea Război Mondial, BNR a susținut guvernul în cheltuielile provocate de acțiunile militare, luând, în același timp, măsuri pentru a stăvili inflația și a-și salva tezaurul propriu.

Regimul comunist a impus etatizarea BNR (1946) și apoi reorganizarea sa, potrivit noilor imperative politice. În 1948, BNR devenea Banca RPR - Bancă de Stat, subordonată inițial Ministerului de Finanțe, iar din 1957, Consiliului de Miniștri. În 1965, titulatura băncii de emisiune s-a transformat în Banca Națională a Republicii Socialiste România. În toți acești ani, Banca Națională a îndeplinit un rol important în evoluția sistemului monetar și de credit prin implicarea în realizarea reformelor monetare din 1947 și 1952, în planificarea circulației monetare, în controlul asupra utilizării creditelor acordate etc.

Din 1990, BNR și-a reluat titulatura inițială, implicându-se în tranziția de la economia centralizată la economia de piață și asumându-și funcțiile normale ale unei bănci centrale, similare celor ale unor bănci centrale din Europa și din lume, obiectivul său fundamental fiind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.