Rolul Finanțărilor Europene în Redresarea Economică și Socială

1. REZUMAT

România a aşteptat euforică intrarea în Uniunea Europeană. Spera la schimbare şi la evoluţie. Odată cu aderarae ţara noastră a putut astfel beneficia şi de finanţări europene. Atât persoanele private cât şi instituţiile au avut libertatea de a accesa aceste fonduri. Scopul lor a fost de a redrea economia şi activitatea socială, de a estompa diferenţele între ţări şi de ce nu a face un pas înainte către ceea ce visează Uniunea Europeană: piaţa unică. Criza economică a umbrit dezvoltarea economică şi socială cu toate că accesările fondurilor europene nu a fost oprită.

În ceea ce priveşte România mai există o problemă: lipsa de informare, birocraţia şi criteriile de eligibilitate stau în calea obţinerii fondurilor europene. Încă nu ştim sau încă nu avem un real interes pentru fondurile europene, clar este că până în 2013 mai putem accesa şi e singura noastră şansă spre redresare economică, acum în 2012, încă an de criză.

2. CUVINTE CHEIE

Dezvoltare economică locală: este un concept larg şi reprezintă acel proces de unire şi combinare a eforturilor reprezentărilor tuturor sectoarelor guvernamentele, al mediului de afaceri şi al societăţii civile cu scopul creării unor condiţii favorabile pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Edward J. Blakely a definit dezvoltarea economică locală ca un proces în care guvernul local şi grupurile comunitare gestionează resursele lor existente într-un aranjament de parteneriat cu sectorul privat sau cu alte structuri pentru crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea activităţii economice într-un spaţiu economic bine definit.

Fonduri nerambursabile: fonduri acordate unei persoane juridice sau fizice în baza unor criterii de eligibilitate pentru realizarea unei investiţii încadrate în aria de finanţare a Măsurii 121 şi care nu trebuie returnate, singurele excepţii sunt nerespectarea contractuală şi nerealizarea investiţiei conform proiectului aprobat.

Strategia Lisabona: obiectivul Strategiei Lisabona relansate îşi propune transformarea Uniunii Europene într-un spaţiu mai atractiv pentru investiţii şi muncă, promovarea cunoaşterii şi inovării şi crearea de locuri de muncă mai numeroase şi mai bune. Pentru perioada de programe financiare 2007-2013, statelor membre li s-a solicitat alocarea anumitor sume din fondurile structurale pe care urmează să le primească pentru finanţarea proiectelor legate de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona. Astfel, fiecare Stat Membru a fost nevoit elaboraze Programul National de Reforme pentru Strategia Lisabona Relansata.

3. INTRODUCERE

Atunci când a fost creată, Uniunea Europeanp, la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial şi-a propus ca statele membre care vor adera să aibă parte de o economie mai stabilă şi practic cetăţenii să aibă o calitate a vieţii mai ridicată. De-a lungul timpului statele care au aderat au beneficiat de fonduri europene iar statele în pre-aderare au putut şi ele accesa la fondurile structurale pentru dezvoltare. Uniunea Europeană S-a implicat în politici de mediu, de economie, în politici sociale, în educaţie, în cercetare, în comerţ. În bună parte au reuşit să arate celorlalte ţări care nu sunt membre un exemplu bun de dezvoltare.

În prezent reuneşte 27 de ţări membre. Aşa cum apare stipulat şi pe site-ul oficial europa.eu, timp de peste o jumătate de secol a contribuit la menţinerea păcii, stabilităţii şi prosperităţii, a ridicat standardele de viaţă, a lansat o monedă unică şi a evoluat constant către crearea unei pieţe unice în cadrul căreia persoanele, bunurile, serviciile şi capitalul să poată circula liber, ca şi cum s-ar afla pe teritoriul unei singure ţări. De la crearea sa, Uniunea Europeană a evoluat transformându-se într-o piaţă unică imensă, cu o monedă comună, euro. Ceea ce a început ca o uniune strict economică a devenit treptat o entitate cu activităţi în nenumărate domenii, de la ajutor pentru dezvoltare, până la politica de mediu. Uniunea Europeană promovează activ drepturile omului şi democraţia şi are cele mai ambiţioase obiective de reducere a emisiilor pentru a combate schimbările climatice. Datorită eliminării controalelor de la frontierele interne, cetăţenii europeni pot călători liber aproape peste tot în Uniunea Europeană. De asemenea, europenilor le este acum mult mai uşor să locuiască şi să muncească în altă ţară a Uniunii.

„Unul dintre scopurile centrale ale Uniunii Europene, fixate în Tratatul de la Maastricht, (articolul 2) este acela de a „promova progresul social şi economic şi un nivel înalt de ocupare profesională precum şi de a atinge o dezvoltare echilibrată şi durabilă, în special prin crearea unui spaţiu interior fără frontiere, prin consolidarea coeziunii economice şi sociale şi prin crearea unei uniuni economice şi monetare.”. Aceasta implică faptul că populaţia nu trebuie să fie dezavantajată, indiferent de locul unde locuieşte sau munceşte în spaţiul Uniunii Europene.” („Diminuarea inegalităţilor – condiţie esenţială a coeziunii economice sociale şi sociale” – cercetare)

Uniunea Euroopeană beneficiază de un buget în care se regăsesc nu numai contribuţiile statelor membre dar şi taxele vamale de import aplicate produselor provenind din afara Uniunii şi un procent din taxa pe valoare adăugată percepută de fiecare ţară.

Din bugetul Uniunii Europene sunt finanaţate activităţile. Se duc bani către dezvoltare rurală, protecţia mediului, promovarea drepturilor omului, protecţei socială, educaţie, cercetare. Comisia, Consiliul şi Parlamentul sunt cei care stabilesc ce buget merge către fiecare ţară iar fiecare stat membru este responsabil de cum cheltuie aceşti bani.

În fiecare ţară de la Comisia Europeană există o persoană care urmăreşte derularea finanţărilor în bune condiţii şi în legalitate. An de an apar rapoarte care arată care a fost numărul finanţărilor şi cum se văd aceste în numărul locurilor de muncă, PIB-ul, rata şomajului, inflaţie.

Rolul finanţărilor europene este în primul rând de a redresa economia şi a creşte calitatea vieţii oamenilor. Chiar dacă un al scop este acela de a estompa diferenţele în ceea ce priveşte dezvoltarea, acest lucru nu a putu fi atins. Şi în România, în cele opt regiuni, care accesează fonduri se observă o diferenţă a dezvoltării economice şi sociale.

4. STADIUL CERCETĂRILOR EFECTUATE ÎN TEMATICA INVESTIGATĂ

Fondurile nerambursabile sau finanţările nerambursabile există în România de aproape două decenii, însă odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, din ianuarie 2007, ele au devenit mult mai cunoscute românilor. Ele reprezintă o oportunitate pentru persoanele cu spirit întreprinzător să dezvolte o afacere de succes în majoritatea domeniilor: economic, social, cultural sau administraţie locală.