Cuprins
- 1. STRUCTURA INSTITUTIONALA A OCDE: FORMARE, MEMBRI, STATUT
- 1.1. Pe scurt .pag. 3
- 1.2. Tarile membre OCDE . .pag. 6
- 1.3. Cine ce face? pag. 7
- 1.4. Finantare pag. 9
- 1.5. Activitatea OCDE . pag. 10
- 2. MEMBRU OCDE – procesul de aderare
- 2.1. În ce consta acest proces? pag. 11
- 2.2. Ce se întâmpla dupa aceasta faza de examinare? .pag. 12
- 2.3. S-a întâmplat ca cererea de aderare a vreunei tari sa fie respinsa? pag. 13
- 3. OBIECTIVELE OCDE
- 3.1. Guvernanta si managementul public pag. 14
- 3.2. Guvernanta corporatista pag. 14
- 3.3. Cresterea economica pag. 15
- 3.4. Economiile în criza si tranzitie pag. 15
- 3.5. Economiile teritoriale. Regiuni, orase, provincii pag. 16
- 3.6. Mediul si dezvoltarea durabila . pag. 16
- 3.7. Comertul .pag. 17
- 4. CAUZELE CARE AU DUS LA APARITIA OCDE
- 4.1. Planul Marshall. Revigorarea ideii de integrare europeana pag. 18
- PARTEA II. Grupul celor 8
- 1. STRUCTURA G8 .pag. 20
- 2. ROLUL G8 pag. 22
- 3. OBIECTIVELE SI SCOPUL G8 . pag. 24
- 4. PRIORITATILE PENTRU G8 pag. 26
- 5. ROLUL G8 ÎN ECONOMIA MONDIALA .pag. 27
- Anexe pag. 31
- Bibliografie .pag. 36
Extras din proiect
Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) reprezinta o grupare de tari, realizata la Paris, în anul 1961, de catre 19 state europene membre ale fostei Organizatii Europene de Cooperare Economica (Marea Britanie, Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Franta, Finlanda, Grecia, Irlanda, Italia, Islanda, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania, Elvetia, Suedia, Turcia) si de catre unele tari de pe alte continente (Australia, Canada, SUA, Japonia, iar din anul 1964 si Noua Zeelanda).
Scopul principal al organizatiei este promovarea dezvoltarii economice si sociale a statelor membre si a tarilor în curs de dezvoltare.
Obiectivul sau declarat este de a realiza cea mai puternica dezvoltare economica si sociala în zona respectiva prin coordonarea politicilor statelor membre, precum si cel de a-si armoniza eforturile în directia sprijinirii tarilor în curs de dezvoltare. Pe de o parte, OCDE îsi manifesta încrederea ferma în perenitatea dezvoltarii si în virtutile liberului schimb, iar pe de alta parte, considera ca economiile tarilor membre trebuie sa actioneze în deplina concordanta pentru a evita eventualele repercusiuni ale politicii unora asupra altora.
OCDE a fost numita „un tanc cu gândire” (a think tank), o agentie de monitorizare, un club al oamenilor bogati si o universitate neacademica. Contine elemente de tot felul, dar nici una din aceste descrieri nu cuprinde esenta OCDE. Denumirea de „club al tarilor dezvoltate” sau „bogate”, ce i se mai atribuie acestei organizatii interguvernamentale, este motivata de faptul ca cele 19 tari ce au semnat Conventia OCDE în 1961 reprezentau doar 16% din populatia mondiala, dar asigurau si asigura înca 2/3 din productia mondiala de marfuri, 3/5 din totalul exporturilor si 4/5 din ajutorul economic acordat tarilor în curs de dezvoltare.
În prezent, OCDE reuneste 30 de state membre, într-un forum unic pentru a discuta, dezvolta si rafina politicile economice si sociale. Aceste tari compara experiente, cauta raspunsuri la problemele comune si lucreaza pentru a coordona politicile interne si internationale în vederea ajutarii membrilor si nemembrilor ce au de a face cu o lume ce tinde spre globalizare. Schimburile dintre aceste tari pot duce la acorduri pentru a actiona într-o maniera formala – spre exemplu, prin stabilirea de acorduri obligatorii de combatere a coruptiei sau de coduri pentru circulatia libera a capitalului si a serviciilor. OCDE este, de asemenea, cunoscuta pentru „legislatia blânda” (soft law) – instrumente neobligatorii în probleme dificile cum ar fi traiectoriile pentru societatile multinationale. În afara acestor acorduri, discutiile OCDE ofera informatii pentru guvernele tarilor membre despre politica publica si ajuta la clarificarea impactului politicilor nationale asupra comunitatii internationale.
Schimburile dintre guvernele OCDE variaza de la informatii la analize oferite de Secretariatul din Paris. Organizatia este una dintre cele mai mari si de încredere surse de date statistice, economice si sociale comparabile. Parti ale Secretariatului culeg datele, monitorizeaza evolutiile, analizeaza si ofera prognoze pentru dezvoltarile economice, în timp ce altele cerceteaza schimburile sociale sau realizeaza modele în comert, mediu, agricultura, tehnologie, fisc si multe altele.
OCDE încearca din rasputeri sa înteleaga si sa ajute guvernele sa raspunda la noi provocari precum dezvoltarea durabila, comertul electronic si biotehnologia. Aceasta munca fixeaza discutiile între tarile membre când acestea se reunesc în Comitetele specializate ale OCDE. Multe dintre aceste cercetari si analize sunt publicate, pe hârtie sau pe site-ul oficial al organizatie (www.oecd.org).
Urgenta procesului de globalizare a vazut cum scopul muncii OCDE a trecut de la examinarea fiecarei politici din tarile membre la analizarea procesului variat de interactiune a politicilor unei zone cu politicile alteia din tarile membre si din zona tarilor nemembre. Acest lucru se reflecta în lucrari privind probleme precum dezvoltarea durabila, care aduc laolalta domenii diferite (de mediu, economic, social) ce depasesc frontierele nationalului, cu scopul de a întelege aceste probleme si de a le îmbina în cel mai bun mod posibil.
De asemenea, organizatia îsi extinde relatiile cu societatea civila. Preocupata mai întâi de relatiile de afaceri si de munca, acestea s-au largit pâna la a cuprinde un numar destul de mare de organizatii non-guvernamentale. OCDE tine seama si de parerile publicului în ceea ce priveste aspectele muncii sale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Rolul OCDE si G8 in economia mondiala.doc