Rolul procesului decizional în administrația publică

1.Notiuni introductive

1.1 Conceptul de administratie publica

Termenul de “administratie” provine din limba latina, “administer” traducandu-se prin: agent,slujitor,servitor, ingijitor sau in alt sens, instrumnent. In ansamblu cuvantul administer subliniaza starea de inferioritate in raport cu “magister”,ce se traduce prin cel care comanda,superiorul,seful.

Dictionarul limbii romane retine pentru verbul “a administra” explicatia: a conduce, a carmui. In “Dictionary of American Governement and Politics” editat sub coordonarea profesorului Jay M. Shafritz, cuvantul “administration” are urmatoarele sensuri:conducerea si indrumarea afacerilor guvernamentale si a institutiilor,termen colectiv pentru toti oficiali din aparatul guvernamental ,executarea si implementarea politicii publice,supravegherea averii unei persoane decedate pentru a se plati taxele, in vederea repartizarii bunurilor si averii catre mostenitori.

In limbajul curent termenul “administratie” cunoaste mai multe sensuri. Astfel, prin administratie se poate intelege: continutul principal al activitatii puterii executive a statului, sistemul de autoritati publice care infaptuiesc puterea executive, conducerea unui agent economic sau institutii social-culturale.

Dintre multiplele sensuri ale termenului de administratie,preocuparile teoretice s-au axat ,in principal pe clarificarea notiunii de administratie publica,privita ca o forma de exercitare a puterii executive in stat.

Asadar administratia publica reprezinta o parte a procesului politic, dobandeste un rol important in formularea politicilor publice si cauta mijloacele de implementare a valoriilor politice in societate.

1.2 Definirea deciziei administrative

Decizia administrativă este o manifestare de voinţă a funcţionarilor sau a organelor administraţiei, manifestare ce este premergătoare acţiunilor de întreprins şi prin care se optează pentru o soluţie, în vederea atingerii unui scop.

Pentru decizie se pot sistematiza mai multe definitii, printre care:

- Este alegerea unei directii de actiuni (H. Simion, 1960);

- Elborarea unui numar de strategii alternative si alegerea uneia dintre ele (A. Radulescu, 1983);

- O afirmatie care denota angajamentul pe o directie de actiune (Power, 2000);

- Rezultatul unor activitati constiente de alegere a unei directii de actiune (F.G. Filip, 2002);

- Cunostinte care indica o angajare intr-o anumita directie de actiune (Whinston, 1996);

- Alegerea unui plan de actiune (Bonczek, 1984);

- Forma specifica de angajare a resurselor intr-o actiune (Minzberg, 1996);

- Alegerea unei strategii de actiune (Fishburn, 1964);

- O alegere conducand la un anume obiectiv (Churchman, 1968);

- Hotararea luata ca urmare a examinarii unei probleme, situatii etc.; solutia adoptata (dintre mai multe posibilitati) (DEX, 1998).

1.3 Clasificarea deciziilor administrative

Deciziile administrative se clasifica in functie de mai multe criteri dupa cum urmeaza:

1. Primul criteriu este criteriul importanta, importanta problemei iar deciziile pot fi: strategice- cand vizeaza probleme generale, tactice- cand vizeaza rezolvarea unor aspecte concrete de punere in practica a deciziei strategice si operative- sunt deciziile care au o mai mica importanta.

2. Un al doilea criteriu de clasificare a deciziilor administrative este gradul acestora de cunoastere a comportamentului procesului studiat, deciziile pot fi: decizii in conditii de certitudine, in conditii de risc, in conditii de incertitudine.

3. Dupa natura criteriilor de optimizare,deciziile pot fi:unidimensionale si multidimensionale.

4. Dupa numarul stadiilor determinate de luare unor decizii succesive,

deciziile sunt: unistadiale si multistadiale.

5. Dupa modul de adoptare a problemei decizionale: decizii prográmate, decizii neprogramate.

6. Dupa numarul de persoane care participa la procesul decizional,deciziile pot fi: individuale si de grup.

2. Procesul decizional

2.1 Definirea procesului decizional

Procesul decizional poate fi definit ca fiind procesul prin care un sistem inteligent stabileşte oportunitatea şi pertinenţa unei anumite modificări a comportamentului său şi elaborează alternative posibile în acest sens, alegând pe una dintre acestea ca acţiune îndreptată conştient către atingerea scopului propus. Cele mai multe procese decizionale implică un grad de incertitudine. De exemplu, atunci când se utilizează termenul de proces de luare a deciziei, se subînţelege şi alternativa luării deciziei şi nerezolvării problemei. Se spune că problemele au fost atacate. Modelele de conducere trebuie să ofere ipoteze de lucru privind reprezentarea obiectivelor ce trebuie atinse.

Procesul decizional cuprinde o multitudine de decizii care în elaborarea lor trec printr-o serie de etape bine determinate. Procesul decizional este prezent chiar şi atunci când sunt prestate sarcini sau activităţi mărunte sau atunci când sunt semnate documente oficiale (de către un ministru, conducător sau preşedinte de stat). Altfel spus, deciziile sunt o componentă de bază a activităţii zilnice a funcţionarilor publici din zilele noastre, şi cu ajutorul lor se realizează în mare parte activitatea de administraţie publică.