Rolul și funcțiile BNR în cadrul sistemului bancar din România

Banca Națională a României a fost înființată în anul 1880 și a fost printre primele bănci centrale existente în acea perioadă. Ca să fie înființată o bancă, era nevoie atăt de susținere politică cât și de condiții economice favorabile. În acest fel, la data de 17 aprilie 1880 a fost publicata Legea pentru înființarea unei bănci de scompt și circulațiune . La acel moment, banca avea un capital de 30 mln. RON.

Principala funcție a BNR este de a menține stabilitatea prețurilor, însă pe lângă aceasta mai sunt cateva funcții principale și anume:

- Crează și utilizează politicile monetare, dar și politice care se referă la cursurile de schimb;

- Emite bancnote și monede, acestea fiind principalele modalități de plată;

- Stabilește și supravegheaza regimul valutar;

- Administrează rezervele internaționale ale României.

Conform Legii 312/2004 BNR este o instituție publică și independentă. Aceasta colaborează cu autoritățile naționale și anume, cu Ministerul Finanțelor Publice pentru a stabili indicatorii macroeconomici în baza cărora se va elabora proiectul bugetului anual. Pentru a efectua funcția de supraveghere

- BNR se va consulta și va face schimb de informații cu autoritățile care sunt responsabile de alte instituții financiare și piețe financiare

- Va realiza o analiză pe baza instituțiilor care sunt implicate în falimentarea și lichidarea instutuțiilor de credit

- Va obține informații de la organismele care se ocupă de garantarea depozitelor din România.

Desigur, Banca Națională dispune și de cooperare internațională, poate participa la organizații cu caracter financiar, bancar sau monetar și poate sa devină membru al acestora. După cum este stipulat în Legea 312/2004 art. 4(4)” Banca Națională a României poate negocia și încheia acorduri, convenții sau alte înțelegeri privind împrumuturi pe termen scurt și alte operațiuni financiar-bancare cu instituții financiare internaționale, bănci centrale, societăți bancare și nebancare, cu condiția rambursării acestora în termen de 1 an.” Deci, Banca Națională dispune de destule resurse pentru o funcționare eficientă.

Funcția principală a Băncii Centrale a României este de a asigura și menține stabilitatea prețurilor. Avantajele stabilității prețurilor sunt că acestea duc la îmbunătățirea situației populației. Oamenii vor fi siguri în ziua de mâine și nu-și vor mai face griji în privința evoluției prețurilor și desigur vor avea încredere în politica statului pentru că vor vedea că deciziile pe care le ia statul sunt eficiente.

Scopul BNR ce ține de stabilitatea prețurilor este exprimat sub forma unei ținte de inflație. Din 2005 BNR duce o politică monetară de țintire a inflației( din 2013, rata inflației este de 2,5%). În mod clar, banca influențează evoluția prețurilor, mai ales prin ratele dobânzilor pe termen scurt la care sunt acordate credite băncilor sau acceptate depozite de la ele. Astfel, banca centrală ”sugerează ” schimbări ale ratelor dobânzilor pe termen scurt de pe piața interbancară, și la rândul său sunt influențate și ratele care sunt fixate de bănci la creditele pe care le acordă. Nivelul scăzut al ratelor dobânzilor fac oamenii sa recurgă la cheltuieri mai mari, astfel stimulând inflația, iar ratele mai mari ale dobânzilor funcționează în sens contrar. Inflația este o expunere nu chiar bună în economie, poate una foarte gravă. Aceasta distruge treptat capitalul și duce la lipsa de investiții, iar lipsa de investiții înseamnă un nivel redus de dezvoltare sau chiar regres.

Pe lângă stabilitatea prețurilor, Banca Centrală a României trebuie să mai țină cont și de stabilitatea financiară. În momentul cand Banca Centrală dispune de o politică fiscală și monetară tulburată, stabilitatea financiara suferă. Derapajele bugetare mari duc la instabilitate economică și de aici rezultă și o lovitură asupra stabilității financiare. De asemenea și factorii precum riscurile care nu au fost evaluate corect și resursele bănești care nu au fost utilizate într-un mod eficient la fel duc la instabilitate financiară și economică. BNR are un rol important în menținerea acestei stabilități și acest rol este îndeplinit prin supravegherea precaută a instituțiilor aflate sub influența sa, este necesar ca să fie identificate riscurile care pot afecta sistemul financiar.

Prin supraveghere, Banca Națională a României examinează instituțiile de credit și apreciază nivelul în care acestea respectă legislația. Aceste verificari sunt efectuate atât pe baza rapoartelor trimise de aceste instituții la BNR, cât și prin controale care au loc la sediul acestor instituții. Supravegherea financiară constă în estimarea riscurilor la care este expus sistemul financiar din cauza băncilor.

Ce ține de politica monetară, banca folosește anumite mijloace specifice pentru realizarea tranzacțiilor de creditare a unităților de credit, dar și de piața monetară, precum și rezervele minime obligatorii.

BNR acordă împrumuturi unităților de credite eligibile, stabilite în conformitate cu unele condiții proprii. Banca Națională nu acordă împrumuturi pe descoperire de cont ori altfel de împrumut pentru stat, organe publice. După ce a intrat în UE, acestă restricție privind împrumuturile prin descoperire de cont este înlăturată și astfel BNR poate acorda astfel de credite unitățilot care se află sub legea publică.

Referitor la rezervele minime obligatorii, banca centrală fixează regimul pe care societățile de credite sunt obligate sa le păstreze în conturi deschise la bancă. În ceea ce privește rezervele în valută, în urma constituirii acestor rezerve minime, se percepe o dobândă bonificată care va fi cel puțin egală cu rata dobânzii bonificate medii utilizate de societățile de credit. Dacă nu sunt realizate condițiile din punct de vedere al rezervelor obligatorii, banca aplică penalizări.