România și Uniunea Europeană - politica agricolă comună

Introducere

Politica Agricola Comuna (PAC) este adoptata de Uniunea Europeana, pe atunci Comunitatea Economica Europeana, printre primele politici comune, fiind in acelasi timp si printre cele mai importante politici.

Sectorul agricol este unul traditional, cu radacini adanci in istorie, fiind cel care asigura furnizarea resurselor indispensabile existentei umane (hrana), si de aceea are un consum foarte mare de resurse financiare, prin sistemul complex de finantari nerambursabile de la stat, circa jumatate din bugetul comun.

Politica Agricola Comuna a luat fiinta in 1963 si a suferit de atunci cel putin trei schimbari majore. Prima schimbare a avut loc in 1992, a doua a fost in 1999 (Agenda 2000) si a treia in 2003 (cu ocazia finalizarii negocierilor de aderare a zece noi membrii ai Uniunii Europene din Estul Europei).

La inceput, aceasta politica avea drept scop cresterea productivitatii agricole, optimizarea fortei de munca si a echipamentelor tehnice, asigurarea unui nivel de trai decent populatiei, stabilizarea pietelor, asigurarea securitatii in aprovizionare si asigurarea unor preturi echilibrate pentru consumatori. Datorita reformelor din anii `60 - `90, au intervenit modificari in agricultura, atat in cadrul Comunitatii cat si la nivel mondial, adaugandu-se alte scopuri precum imbunatatirea competivitatii produselor agricole comunitare prin reducerea preturilor, imbunatatirea procesarii si marketingului produselor agricole si introducerea in Politica Agricola Comuna (PAC) o politica de dezvoltare rurala pentru a asigura venituri stabile si un standard de viata echitabil pentru agricultori.

PAC a fost realizata ca un sistem format din: introducerea unui tarif vamal comun fata de tarile terte, sprijinirea preturilor de piata la produsele agricole si desfiintarea taxelor vamale in comertul dintre tarile membre.

1. Instrumentele PAC

In gestionarea si elaborarea masurilor de politica agricola comuna sunt implicate mai multe institutii. Acestea sunt: Comisia Europeana, Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene pentru Agricultura si Pescuit.

Pentru sustinerea agriculturii s-au folosit de urmatoarele instrumente:

- preturile interne garantate de sprijinirea pietei (fixarea preturilor la un nivel scazut duce la inregistrarea unui deficit de produse deoarece numai exista interesul de a produce, iar daca preturile se sustin la un nivel mai ridicat oferta se extinde peste nivelul cererii solvabile si apare surplusu);

- Subventii la export (cuprind plati directe si alte ajutoare financiare, si refinantari la export);

- Protectia importului prin taxe vamale si de prelevare, licente, preturi minime la import.

Romania primeste asistenta prin trei instrumente financiare, si anume:

o PHARE , fiind primul instrument financiar nerambursabil conceput de UE iar rolul sau este de a sprijini Europa Centrala si pe cea de Est in evolutia catre o societate democrata si o economie de piata. Prin hotararea Consiliului European (cea din 1994) PHARE a devenit instruentul financiar al strategiei pre-aderare, obiectivul principal fiind aderarea la UE a celor zece tari asociate din Europa Centrala si de Est ( Romania, Macedonia, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Letonia, Lituania, Estonia, Cehia, Polonia). Acest program se bazeaza pe dezvoltarea institutionala, sprijinirea guvernelor tarilor candidate in implementarea acquis-ului comunitar. Romania a beneficiat din partea acestui program peste 1,5 miliarde de euro, intre anii 1990-2000, si 1,7 miliarde de euro, intre anii 2000-2006. In prezent, programul se concentreaza mai mult pe dezvoltarea regionala si institutionala, sprijinirea investitiilor in vederea implementarii acquis-ului comunitar.

o ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) , este facut pentru sprijinirea tarilor candidate in procesul de aderare la Uniunea Europeana, oferind sprijin financiar pentru investitii in domeniul protectiei mediului si transportului. O atentie speciala ii este atribuita apei potabile, tratarii apelor uzate si evacuarii gunoiului menajer. ISPA are ca obiective sprijinirea tarilor beneficiare in vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale UE, extinderea si conectarea retelelor de transport proprii la cele trans-europene si familiarizarea cu procedurile/politicile aplicate de Fondurile Structurale si de Coeziune ale UE. Bugetul anual al programului este de 1 miliard de euro, din care Romaniei ii este alocat intre 270-280 milioane de euro pe an.

o SAPARD (Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala), este conceput pentru abordarea reformei structurale in sectorul agricol si in cele legate de dezvoltarea rurala. Obiectivele principale sunt sa dezvolte si sa imbunatateasca infrastructurile rurale, activitatile de prelucrare a produselor rurale si pescaresti, resursele umane prin asistenta tehnica, instruire profesionala, campanii de informare,etc. , sa finanteze proiecte majore din domeniul agricol si al dezvoltarii rurale.