Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 17 în total
Cuvinte : 5661
Mărime: 71.78KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Andreea Iacobuta

Cuprins

1. Apariţia liberalismului clasic 3

2. Concepte fundamentale 5

3. Reprezentanţii Şcolii clasice 9

3.1 Şcoala Clasică Engleză 9

Adam Smith 9

David Ricardo 11

John Stewart Mill 12

3.2 Şcoala Clasică Franceză 13

Jean Baptiste Say 13

Frederich Bastiat 15

4.Concluzii 16

Bibliografie 17

Extras din document

1. Apariţia liberalismului clasic

Perioada cuprinsă între secolele XVII-XVIII a fost marcată de importante schimbari în planul gândirii economice. Astfel, la mijlocul secolului al XVIII- lea, fiziocraţii iniţiază teoria unui “capitalism agrar”, inspirat din experienţa engleză şi care nu exista la acea dată în Franţa decât în mod excepţional.

Revoluţia industrială din Anglia secolului al VIII-lea va reprezenta însă ocazia şi suportul unor reflexii fundamentale pentru constituirea ştiinţei economice ca disciplină autonomă. Încă dinaintea acestei perioade se înfiinţaseră o serie de manufacturi care acum prosperă, dezvoltând, la rândul lor, economia de piaţă. Maşinismul ia amploare şi se substituie muncii manuale. Descoperirile de ordin tehnic – suveica zburătoare, maşina cu aburi etc. – vor dota industria engleză cu un potenţial uriaş de producţie faţă de cel existent până atunci. Ştiinţele exacte, ştiinţele naturii cunosc o mare dezvoltare: mecanica, fizica, matematica şi filozofia progresează.

Liberalismul este un curent filosofic născut în Europa secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea, care pleacă de la ideea că fiecare fiinţă umană are, prin naştere, drepturi naturale pe care nici o putere nu le poate impiedica şi anume: dreptul la viaţă, la libertate şi la proprietate.

Liberalismul este o doctrină politică şi economică care proclamă principiul libertăţii politice şi economice a indivizilor şi se opune colectivismului, socialismului, etatismului şi, în general, tuturor ideilor politice care pun interesele societăţii, statului sau naţiunii inaintea individului. Individul şi libertăţile sale constituie elementul central al întregii doctrine liberale.

Idei precum cele despre ascendenţa interesului individual în faţa celui social, despre proprietatea privată ca suport de bază pentru afirmarea personalităţii umane, despre rolul, uneori pozitiv, al imoralismului în economie şi, în sfârşit, despre raţionalitatea comportamentului individului erau cunoscute graţie filosofilor Spinoza, Locke, Mandeville, Montesquieu, Kant, Hume ş.a. Ordinea naturală fiziocrată, cu lasissez-faire-ul ca lozincă, intrase de asemenea în spiritul epocii.

Expresia de „şcoală clasică” a fost utilizată pentru prima dată de către Karl Marx pentru a-i desemna pe fondatorii ştiinţei economice moderne, grupaţi în două curente de gândire:cel englez, reprezentat de Adam Smith (considerat părintele spiritual al clasicismului), David Ricardo, şi John Stuart Mill; şi cel francez, reflectat mai ales în operele lui J. B. Say şi Fr. Bastiat. Ulterior, expresia a fost preluată şi a căpătat deplină consacrare prin J. M. Keynes.

Cele trei lucrări majore ale perioadei clasice sunt: „Avuţia naţiunilor, o cerecetare asupra naturii şi cauzelor ei” (1776, Adam Smith); „Despre principiile economiei politice” (1817, David Ricardo); „Principii de economie politică” (1848, John Stuart Mill). Smith, Ricardo şi J. S. Mill şi-au adus contribuţia la gândirea economică începând din 1776 şi până la sfârşitul secolului al XIX-lea: Smith din 1776 şi până la începutul anilor 1820, Ricardo din 1820 până în 1850 şi J. S. Mill din 1850 până în anii 1890

Este vorba, asadar de aproape un secol de cugetare economică, originală şi înnoitoare. Este perioada avântului capilatist deschis spre toate orizonturile, al primei revoluţii industriale însoţite de o puternică explozie demografică, epoca urbanizării şi organizării economico-sociale pe noi principii şi pe noi temeiuri, a apariţiei unor noi trebuinţe şi a concurenţei acerbe, a descătuşării de vechile inerţii şi mentalităţi şi a căutarii de noi răspunsuri la tot mai numeroasele şi dificilele întrebări pe care le ridică viaţa.

Fondul comun de idei al clasicismului economic reprezintă un tezaur nealterat peste veacuri. Ca principale trăsături ale paradigmei liberalismului clasic pot fi enumerate următoarele:

• Liberatea economică şi libera iniţiativă, ca motor al dezvoltării economice;

• Statul minimal şi prorietatea privată, ca garanţii a ordinii sociale;

• Legile, ordinea naturală şi virtuţile autoreglatoare ale pieţei;

• Slujirea interesului individual, ca bază a armoniei sociale;

• Concurenţa îngrădită, ca sursă a progresului;

Universul preferat al clasicilor îl reprezintă microanaliza: întreprinzătorul particular egoist în urmărirea interesului propriu, rece, calculat şi rapace în lupta cu concurenţa, aşa numitul „ homo oeconomicus”. Imoralismul economic este ridicat la rangul de virtute socială prin efectele pe care le propagă, în cea mai pură logică hedonistă („virtutea succede viciului”, spunea Mandeville).

Preview document

Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică - Pagina 1
Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică - Pagina 2
Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică - Pagina 3
Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică - Pagina 4
Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică - Pagina 5
Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică - Pagina 6
Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică - Pagina 7
Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică - Pagina 8
Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică - Pagina 9
Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică - Pagina 10
Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică - Pagina 11
Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică - Pagina 12
Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică - Pagina 13
Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică - Pagina 14
Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică - Pagina 15
Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică - Pagina 16
Școala clasică - reprezentare și filosofia sa economică - Pagina 17

Conținut arhivă zip

  • Scoala Clasica - Reprezentare si Filosofia sa Economica.doc

Alții au mai descărcat și

Contribuția Scolii Neoclasice în Gândirea Economică

INTRODUCERE Prin cercetare, oamenii urmaresc sa-si sporeasca eficienta activitatilor desfasurate, sa se integreze tot mai benefic în mediul...

Introducere în gândirea economică modernă

«Viitorul devine prezent, prezentul – trecut, iar trecutul se transforma intr-un permanent regret daca nu-l planifici.» Economistii vad viitorul...

Școala clasică engleză

Adam Smith, este considerat “parintele” economiei politice moderne mai ales datorita tratatului sau “O cercetare asupra natiunilor si cauzelor...

Fiziocratismul și reprezentanții lui

1. Introducere Pe măsură ce mercantilismul târziu încearca să se modernizeze prin acordarea unui rol din ce în ce mai important producției, în...

Concurența Monopolistică

Obiective - a examina concurenţa dintre firmele care oferă produse diferenţiate; - a compara echilibrul concurenţei perfecte cu cel al...

Liberalismul Economic Clasic

1. Liberalismul economic – caracteristici generale Liberalismul constituie una dintre cele mai complete si marcante doctrine ale societati moderne...

Istoria Gândirii Economice

Introducere În acest capitol sunt prezentate notiunile fundamentale care permit întelegerea doctrinelor economice, si anume: ideea economica,...

Microeconomie politică

Devenirea economiei politice ca ştiinţă Economia reprezintă ştiinţa despre activitatea omenească, a cărei existenţă este determinată de...

Te-ar putea interesa și

Filosofia Economică Liberală la Friedrich von Hayek

I. INTRODUCERE Școala austriacă contemporană, numită deseori ultraliberală sau cea de a doua scoală austriacă, este într-un fel mostenitoarea...

Clasicismul

Scoala clasica: fond de idei si caracteristici Clasicismul reprezinta un curent de gandire economica,utilizat pentru prima data de catre Karl...

Școala Istorică Germană

Introducere Pe la mijlocul sec al XIX-lea , şcoala clasică prinsă a fi atacată –exceptând curentul marxist- din două direcţii ce au adus reînnoiri...

Economia ca știință

Introducere in economie Viata pe care o avem de trait presupune consumul permanent d utilitati pentru a satisface necesitatile biologice, sociale,...

Școala austriacă în economie

1. Generalităţi Reacţiile epocii premarxiste nu s-au putut constitui înt-o alternativă la liberalismul clasic, iar contribuţia lui Karl Marx a...

Apariția și evoluția științei economice

Activitatea economică în continuă dezvoltare și diversificare formează domeniul de cercetare al științei economice. În prezent ea este alcatuită...

Inovație în antreprenoriatul IT

Abstract: The field of entrepreneurship is experiencing worldwide not only a renaissance but a revolution in which young people tend to play an...

Liberalismul

Liberalismul este un curent filosofic născut în Europa secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea, care pleacă de la ideea că fiecare fiinţă umană are,...

Ai nevoie de altceva?