Cuprins
- Cap. I. Analiza macromediului 5
- 1. Mediul politic si legislativ 5
- 1.1. Mediul politic 7
- 1.2. Mediul legislativ 14
- 2. Mediul economic 20
- 2.1. Indicatori macroeconomici 20
- 2.1.2. Contributia sectoarelor la formarea PIB 22
- 2.2. Puterea de cumparare 28
- 2.3. Gradul de ocupare a fortei de munca 42
- 3. Mediul demografic 49
- 3.1. Evolutia demografica 49
- 3.2. Structura populatiei 58
- 4. Mediul natural 67
- 4.1. Resurse 67
- 4.2. Securitatea mediului înconjurator 69
- 5. Mediul tehnologic 70
- 5.1. Accelerarea procesului de înnoire 70
- 5.2. Gradul de înzestrare tehnologica a tarii 73
- 5.3. Nivelul folosirii tehnologiilor în tara 74
- 5.4. Abilitatea tarii de a absorbi schimbarile tehnologice 74
- 5.5. Gradul de înzestrare cu bunuri a populatiei 75
- Cap. II. Analiza micromediului 77
- 1. Analiza ramurii economice 77
- 1.1. Identifiacrea ramurii 77
- 1.2. Sectorizarea ramurii 77
- 1.3. Structura ramurii 84
- 2. Piata 87
- 2.1. Structura pietei 87
- 2.2. Estimarea dimensiunilor pietei 88
- 2.3. Segmentarea pietei 89
- 2.4. Categorii de cumparatori 90
- 2.5. Comportamentul de consum 90
- 3. Furnizorii 91
- 4. Analiza concurentiala 92
- 5. Publicul 94
- Cap.III. Analiza interna non-marketing 96
- 1. Firma 96
- 1.1. Prezentarea firmei 96
- 1.2. Obiectivele firmei 96
- 1.3. Evenimente 96
- 1.4. Dimensiunea firmei 99
- 2. Analiza firmei sub aspect juridic 99
- 2.1. Dreptul comercial 99
- 2.2. Dreptul de proprietate 99
- 2.3. Dreptul muncii 99
- 2.4. Protectia mediului 100
- 2.5. Dreptul civil 100
- 3. Managementul general 100
- 3.1. Organizare interna 100
- 3.2. Modul de circulare a informatiilor 101
- 3.3. Sistemul de luare a deciziilor 101
- 3.4. Cultura organizationala 101
- 3.5. Alocarea resurselor 102
- 4. Analiza resurselor umane 102
- 4.1. Planificarea resurselor umane 102
- 4.2. Asigurarea resurselor umane 103
- 4.3. Mentinerea personalului 103
- 4.4. Sistemul de urmarire si analiza a performantelor angajatilor 103
- 5. Analiza comerciala 103
- 5.1. Achizitia de resurse 104
- 5.2. Receptie – depozitare 104
- 5.3. Asigurarea transportului 104
- 6. Analiza financiara 104
- 6.1. Punctul critic 104
- 6.2. Analiza pe baza rezultatelor 106
- 6.3. Analiza pe baza bilantului 107
- 6.4. Analiza pe baza rentabilitatii 113
- 6.5. Analiza riscului 114
- 6.6. Politica de investitii 115
- 6.7. Elemente de sinteza ale compararii situatiei financiare din perioada 30.06.2004 si 30.06.2005 116
- 6.8. Evolutia firmei în perioada 2002 – 2004 117
- Cifra de afaceri CA 117
- Cap.IV. Analiza interna de marketing 118
- 1. Mixul de marketing 118
- 1.1. Produsul/ Serviciul 118
- 1.2. Pretul 127
- 1.3. Distributia 132
- 1.4. Promovarea 133
- 1.5. Implicare umana 135
- 1.6. Dovezi fizice 136
- 2. Vânzari 136
- Cap.V. Analiza SWOT 137
- 1. Puncte tari 137
- 2. Puncte slabe 138
- 3. Oportunitati 138
- 4. Amenintari 140
Extras din proiect
Cap. I. Analiza macromediului
1. Mediul politic si legislativ
România se alfa în perioada în care continua sa îndeplineasca criteriile politice pentru a deveni Stat Membru al Uniunii Europene. România a facut pasi importanti în continuarea reformei sistemului judiciar pentru a-i asigura o mai mare independenta, precum si catre îmbunatatirea situatiei libertatii presei, restituirii proprietatilor, protectiei minoritatilor si a copiilor. Cu toate acestea, mai sunt necesare eforturi semnificative pentru continuarea reformei administratiei publice, punerea efectiva în practica a reformei sistemului judiciar si intensificarea luptei împotriva coruptiei, în special a celei la nivel înalt.
În ce priveste drepturile omului si protectia minoritatilor, sunt necesare eforturi suplimentare pentru îmbunatatirea situatiei persoanelor cu dizabilitati si boli mentale. Privitor la cerintele economice aferente statutului de membru, România continua sa îndeplineasca criteriul unei economii de piata functionale. O punere în practica serioasa a programului propriu de reforme structurale îi va permite sa faca fata presiunilor concurentiale si fortelor de piata din cadrul UE. România si-a mentinut pe ansamblu stabilitatea macro-economica, desi politica în acest domeniu a dus la cresterea dezechilibrelor macro-economice. În plus, sunt necesare progrese si în ce priveste aspectele legale si administrative legate de mediul de afaceri, inclusiv prin aplicarea deciziilor referitoare la faliment.
România a facut progrese substantiale în alinierea legislatiei interne la legislatia Uniunii Europene si va fi capabila sa-si îndeplineasca obligatiile de Stat Membru al Uniunii începând cu momentul preconizat al aderarii (1 ianuarie 2007), daca va accelera pregatirile într-o serie de domenii si se va concentra pe consolidarea capacitatii administrative în ansamblul ei.
În Raportul de tara pentru anul 2004 al UE sunt semnalate îngrijorarile Parlamentului European si ale Comisiei Europene cu privire la aderarea deplina a României în 2007 la UE. Conform Raportului, desi legislatia României în domenii sensibile, cum ar fi lupta împotriva coruptiei, este în conformitate cu standardele UE, în unele cazuri lipseste vointa politica de a implementa aceasta legislatie. În ciuda acestor îngrijorari, Comisia Europeana a acordat României statutul de „economie de piata functionala”, iar acum, atentia se va îndrepta din ce în ce mai mult asupra altor aspecte importante, cum ar fi întarirea sistemului juridic.
De-a lungul a celor 15 ani care au trecut, România a suferit transformari radicale marcate atât de celelalte tranzitii spre democratie si economia de piata, cât si de influenta politicii internationale, adica de circumstantele politice si economice externe.
Dupa caderea sistemului comunist, dezbaterea politica din tara, s-a centrat, în principal, pe problemele interne.
Începând cu anul 1990, primele guverne reformiste au reusit sa slabeasca opozitia si sa devieze atentia publica nationala si internationala de la obstacolele care puneau în pericol transformarile din tara, si care erau formate din grupuri de presiune neinstitutionalizate, persoane care profitau de puterea politica si de patrimoniul statal în beneficiul exclusiv al intereselor personale. Aceste lucruri au generat instabilitate, au întârziat aparitia unui sistem de partide si au provocat tensiuni. Au aparut adaptari ale partidelor comuniste din vechiul regim, ele s-au transformat în forte nationaliste sau sociodemocratice, si în ciuda faptului ca minoritatile interveneau în viata politica, în general au ramas pe pozitii marginale, cum este cazul etniei maghiare. Datorita acestui amalgam de situatii, tara a început sa rataceasca prin labirintul schimbarii, dominat de coruptie, utilizare a puterii statale si proliferare de metode mafioase.
La începutul tranzitiei, tendinta generala a fost reformarea sistemului într-un sens politic care nu implica schimbarea catre sistemul capitalist. Pâna la sfârsitul lui 1996 opozitia nu a reusit sa triumfe, ceea ce a constituit o rezistenta sociala ce venea în calea desfasurarii tranzitiei. România acelor ani nu a beneficiat de o imagine pozitiva din partea mediilor de comunicare internationale, ceea ce a dus la ideea de o tara ce trebuie ocolita, “o tara problema”. PDSR (Partidul Democratic Socialist Român), nu a avut niciodata coordonate ideologice clare si cuprindea un sector important de excomunisti.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sectiunea de Analiza.doc