Cuprins
- INTRODUCERE 5
- Capitolul I
- LOCUL SISTEMELOR EXPERT ÎN CADRUL SISTEMELOR INTELIGENTE
- I.1. Sistemele inteligente – alternativă la sistemele clasice 7
- I.2. Scurtă prezentare a sistemelor inteligente 11
- I.2.1. Reţele neuronale 11
- I.2.2. Algoritmi genetici 12
- I.2.3. Sisteme fuzzy 13
- I.2.4. Sisteme expert 14
- I.2.5. Sisteme inteligente hibrid 15
- I.3. Locul sistemelor expert în cadrul sistemelor inteligente
- I.3.1. Situaţia utilizării sistemelor expert pe plan mondial 17
- I.3.2. Tehnologia sistemelor expert 18
- Capitolul II
- SISTEME EXPERT
- II.1. Noţiuni privind sistemele expert 19
- II.1.1. Definirea sistemelor expert 19
- II.1.2. Caracteristicile sistemelor expert 19
- II.1.3. Utilizarea sistemelor expert 22
- II.1.4. Tipuri de sisteme expert 24
- II.2. Arhitectura unui sistem expert 26
- II.3. Ciclul de viaţă al unui sistem expert 28
- II.3.1. Analiza preliminară 28
- II.3.2. Modelarea conceptuală 30
- II.3.3. Achiziţia cunoştinţelor 31
- II.3.3.1. Problema achiziţiei cunoştinţelor 31
- II.3.3.2. Tehnici de achiziţie a cunoştinţelor 32
- II.3.3.3. Metodologia de achiziţie a cunoştinţelor 34
- II.3.4. Reprezentarea cunoştinţelor 35
- - prin logică 35
- - prin cadre şi scenarii 35
- - prin reţele semantice 37
- - orientată obiect 37
- II.3.5. Testarea şi evaluarea 38
- - Componentele verificării şi validării 38
- II.4. Definirea şi utilizarea facilităţii de explicare 40
- II.4.1. Consideraţii asupra procesului de explicare 40
- II.4.2. Factori care influenţează procesul de definire a facilităţii de explicare 42
- - caracteristicile sarcinii 42
- - caracteristicile explicaţiilor 42
- - definirea interfeţelor şi a strategiei de furnizare 43
- - caracteristicile utilizatorilor 43
- II.5. Luarea deciziei de dezvoltare a sistemelor expert în cadrul unei companii 44
- II.5.1. Întrebări premergătoare luării deciziei 44
- II.5.2. Ce fel de sistem? 45
- II.5.2.1. Criterii legate de aplicaţie 46
- II.5.2.1. Criterii legate de organizare 46
- II.5.2.1. Criterii legate de mijloace 47
- II.5.2.1. Criterii legate de utilizatorul final 47
- II.5.3. De ce nu un sistem informatic clasic? 47
- Capitolul III
- UTILIZAREA SISTEMELOR EXPERT ÎN APLICAŢII ECONOMICE ŞI DE AFACERI
- III.1. Finanţe şi investiţii 49
- III.1.1. Aplicaţii pentru piaţa de capital 49
- III.1.2. Aplicaţii privind împrumuturile comerciale 56
- III.1.3. Aplicaţii privind investiţiile 60
- III.1.4. Predicting Stock Market Behaviour 61
- III.1. 5. Probleme de cercetare şi tendinţe 62
- III.2. Contabilitate şi audit 64
- III.2.1. Aplicaţii 64
- - audit 65
- - taxe 67
- - consulting 69
- - sisteme suport 70
- III.2.2. Probleme de cercetare şi tendinţe 71
- III.3. Alte aplicaţii economice ale sistemelor expert 73
- Capitolul IV
- APLICAŢIA INFORMATICĂ
- IV.1. Prezentarea aplicaţiei informatice 74
- IV.2. Arhitectura sistemului 74
- IV.3. Proiectarea modulelor 76
- IV.4. Proiectarea bazelor de date 81
- IV.5. Eficienţa sistemului informatic propus 84
- IV.6. Concluzii şi propuneri 87
- BIBLIOGRAFIE 89
- ANEXE 91
Extras din proiect
Introducere
Odată cu trecerea timpului, companiile se confruntă cu cantităţi tot mai mari de date. De fiecare dată când o persoană extrage numerar de la un automat, face cumpărături la un supermagazin sau doar dă un telefon, detaliile tranzacţiei sunt înregistrate în bazele de date ale unei companii. Companiile inovatoare tratează aceşti „munţi” de date ca pe nişte potenţiale comori care pot fi utilizate pentru descoperirea unor modele importante şi a unor relaţii care pot transforma activităţile uzuale.
Mult timp s-a crezut că doar problemele informatice care implică o organizare secvenţială, predefinită şi fixată de operaţii bine determinate, pot fi rezolvate cu ajutorul calculatorului. Aceste programe păreau să nu fie capabile în rezolvarea problemelor în care intervin diferite raţionamente, unde este necesar să se facă faţă unor situaţii multiple, care nu pot fi specificate a priori.
Astfel, s-a crezut că raţionamentul uman în formele sale intuitive n-ar putea să fie încredinţat unui calculator. Această afirmaţie este valabilă numai în lipsa inteligenţei artificiale. Treptat, pe baza acesteia, s-a răspândit ideea că prin utilizarea calculatorului s-ar putea realiza tot ceea ce face omul.
Această idee ar putea părea ambiţioasă, dar acesta este de fapt obiectivul urmărit de către cercetătorii din domeniul inteligenţei artificiale. Desigur că este nevoie de încă multă muncă pentru a se ajunge la performanţa de a se înlocui capacităţile umane cu ajutorul calculatoarelor, dar deja sistemele informatice pot rezolva corect multe probleme din diferite domenii de activitate, fără a fi totuşi capabile de raţionamente universale.
Cercetările în inteligenţa artificială se desfăşoară, pe de o parte, în domeniul sistemelor expert în vederea rezolvării problemelor, a interogării inteligente a bazelor de date şi în elaborarea mediilor de programare inteligente. Pe de altă parte, se depun eforturi pentru recunoaşterea formelor, înţelegerea şi sinteza vorbirii, prelucrarea imaginilor, precum şi reprezentarea cunoştinţelor, sistemele cognitive, învăţarea limbajului natural.
Sistemele expert fac parte dintr-o gamă de instrumente indispensabile pentru realizarea de sisteme automate sau interactive capabile să efectueze sarcini complexe. Raţionamentele calitative şi simbolice care formează baza managementului unei companii pot fi simulate prin sisteme expert. Încă de la început, sistemele expert au avut asociate instrumente de cercetare operaţională, care au facilitat construirea de sisteme de asistare foarte complexe pentru diagnostic financiar, asistarea concepţiei produselor, organizarea producţiei, etc.
Pe plan mondial, aşa cum vom vedea în continuare, există deja o răspândire largă a sistemelor de inteligenţă artificială şi îndeosebi a sistemelor expert. În România, trecerea de la o economie planificată spre o economie descentralizată solicită ca factorii de decizie din domeniul economic să dispună de instrumentele necesare pentru luarea deciziilor şi pentru realizarea gestiunii.
Lucrarea de faţă, Aspecte legate de utilizarea sistemelor expert în aplicaţii economice şi de afaceri, îşi propune să abordeze problema utilizării sistemelor expert în domeniul aplicaţiilor economice şi de afaceri din punct de vedere al unui utilizator potenţial, preocupat de înţelegerea mecanismelor de funcţionare a instrumentului înainte de a-l cumpăra.
Capitolul I trece în revistă principalele tipuri de sisteme inteligente ca alternativă la sistemele informatice clasice, subliniind locul sistemelor expert în cadrul acestora. De asemenea, este prezentată o situaţie a utilizării sistemelor expert pe plan mondial.
Capitolul II trece la tratarea efectivă a sistemelor expert, pornind de la definirea, caracteristicile şi tipurile sistemelor expert şi continuând cu arhitectura şi ciclul de viaţă al acestora. De asemenea, sunt prezentate câteva consideraţii privind luarea deciziei de dezvoltare de sisteme expert în cadrul unei companii.
Capitolul III tratează o serie de aplicaţii de sisteme expert utilizate pe plan mondial în diverse domenii, de la finanţe şi investiţii şi până la contabilitate şi audit, un accent deosebit fiind pus pe problemele de cercetare şi pe tendinţele existente în domeniile respective.
Ultimul capitol, capitolul IV, descrie aplicaţia informatică realizată, Sistem de analize bursiere, din punct de vedere al arhitecturii sistemului, al proiectării modulelor şi a bazelor de date. Eficienţa economică a sistemului realizat, împreună cu concluziile şi propunerile sugerate încheie lucrarea de faţă.
Sperăm ca lucrarea de faţă, care tratează o arie foarte interesantă şi modernă în utilizarea calculatoarelor, să ofere cititorilor o iniţiere în lumea fascinantă a sistemelor expert.
Capitolul I
Locul sistemelor expert în cadrul sistemelor inteligente
I.1. Sistemele inteligente – alternativă la sistemele clasice
În cazul multor probleme economice, forma algoritmizată este suficientă şi deseori cea mai potrivită pentru rezolvarea acestor probleme. Teoria matematică a complexităţii a permis să se demonstreze că, dacă pentru dimensiuni şi complexitate scăzute abordarea algoritmică este corespunzătoare, în dominarea complexităţii informaţionale această abordare are limite clare.
Un principiu metodologic util în efortul pentru dominarea complexităţii informaţionale este cel al complementarităţii relevanţei şi preciziei în analiza sistemelor complexe. Conform acestui principiu, în analiza şi rezolvarea unor probleme concrete trebuie asigurat un bun echilibru între relevanţă şi precizie. Doar un anumit raport între relevanţă şi precizie permite o analiză corectă în vederea rezolvării unei probleme complexe.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sistemele Expert.doc