Sistemul de Organizare și Funcționare al Trezoreriei la Nivel Județean

1. Necesitatea şi premisele înfiinţării trezoreriei

În ţara noastră. începând cu anul 1992, pe baza Hotărârii Guvernului nr. 78/I992 , şi a Legii Contabilităţii , a fost organizată execuţia operaţiunilor privind finanţele publice prin Trezoreria statului. Aceasta a reprezentat una din coordonatele reformei sistemlui flnanciar în România. Prin trezoreria proprie, statul îşi mobilizează în mod direct sau indirect disponibilităţile de fonduri, asigurându-se totodata exercitarea în bune condiţii a atribuţiilor Ministerului Finanţelor şi unităţilor sale teritoriale. De asemenea, prin intermediul Trezoreriei finanţelor publice se asigură utilizarea eficientă a resurselor statului de către instituţiile publice aflate sub controlul permanent al organelor financiare, respectarea destinaţiei fondurilor aprobate prin Legea bugetară, precum şi întarirea răspunderii ordonatorilor de credite în gestionarea banilor publici.

Analizată prin caracteristicite operaţiilor pe care le efectuează, Trezoreria se prezintă ca o bancă a finanţelor publice. Mai mult, însă, ea reprezintă un meca-nism al Ministerului Finanţelor prin care se efectuează operaţiile de încasări şi plaţi privind bugetul public cu toate componenlele sistemului de bugete, astfel încât să se reflecte echilibrul financiar. Prin Trezorerie, se exercită şi controlul fiscal asupra încasării la termen a veniturilor, controlul asupra finanţării cheltuielilor instituţiilor publice.

Totodata Trezoreria finanţelor publice este instituţia prin care se gestionează

datoria publică, asigurându-se: refinanţarea deficitului bugetar, lansarea împrumuturilor

de stat şi plasarea disponibilităţilor sectorului public şi rambursarea ratelor

exigibile în contul serviciului datoriei publice.

Importanţa organizării sistemului Trezoreriei finanţelor publice în România rezultă din următoarele:

- este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a execuţiei finanţelor

publice, protejându-le de toate riscurile;

- permite soluţionarea unor importante probleme financiare, prin mijlocirea operaţiilor specifice, şi anume:

• gestionarea creditelor externe primite de către Guvern pentru sprijinirea programelor de reformă;

• mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar şi pentru plata dobânzilor la datoria publică;

• finanţarea obligaţiilor statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare în conturile de clearing, barter şi cooperare economică, în vederea echilibrării importurilor cu exporturile pe relaţiile respective.

- permite cunoaşterea permanentă a resurselor publice şi previziunea nevoilor de împrumuturi pentru finanţarea deficitului bugetar.

Trezoreria publică cuprinde totalitatea resurselor de care dispune statul. Ea nu se limitează, însa numai la execuţia bugetului de stat.

Prin Trezorerie s-au separat finanţele sectorului public de resursele comerciale prin conturile distincte deschise la bănci.

De asemenea, prin Trezorerie se realizează şi politica de plasamente financiare din disponibilităţile temporare aflate în conturile trezoreriei, asigurând astfel, pe de o parte, valorificarea disponibilităţilor temporare (surplusul de încasări faţă de plăţi), iar pe de altă parte, sprijinirea prin mecanismele statului a procesului de tranzitie.

Înfiinţarea Trezoreriei fmanţelor publice în România a completat cadrul insti¬tuţional prin care statul şi-a creat posibilitatea de a-şi stabili şi aplica politica de venituri şi cheltuieli, organizându-şi activitatea financiară atât la nivel central, cât şi în teritoriu. Astfel, a devenit posibilă creşterea răspunderii utilizării banilor publici şi asupra asigurării finanţării obiectivelor şi acţiunilor aprobate. Astfel, prin Trezorerie sunt posibile de cunoscut şi rezolvat toate implicaţiile specifice gestiunii financiare publice. În plus, Trezoreria facilitează folosirea de către Ministerui Finanţelor, cu ocazia întocmirii, aprobării şi execuţiei bugetului public, a instrumentelor de analiză fundamentală şi de supraveghere a realizării echilibrului financiar, monetar şi valutar şi a datoriei interne şi externe a statului.

Ministerul Finanţelor întocmeşte, coordonează şi foloseşte, în condiţiile legii, pentru conducerea trezoreriei generale, documente de analiză fundamentală, cum sunt: balanţa de plăţi externe, balanţa creanţelor şi angajamentelor externe pe ţări, etc.

- stabiltrea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat şi bugetelor locale de către toţi contribuabilii, persoane fizice şi juridice;

- urmărirea încasării la termen a impozitelor şi taxelor pentru care sunt deschise la trezorerie conturi de venituri;

- asigurarea execuţiei bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor locale prin unităţile de trezorerie, prin încasarea veni-turilor din impozite şi taxe de la plătitori şi efectuarea plăţilor dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare aprobate;

- contabilitatea încasării veniturilor bugetare pe subdiviziuni, plătitori şi pe bugete;

- contabilitatea alimentării cu fonduri a ordonatorilor finanţati din bugetele locale;

- contabilitatea operaţiilor efectuate din conturile instituţiilor publice;

- exercitarea controlului fiscal şi financiar preventiv;

- raportarea către Ministerul Finanţelor a încasării veniturilor bugetului de stat şi execuţiei bugetelor locale pe baza dărilor de scamă contabile trimestriale şi anuale.