Cuprins
- Capitolul 1. Înfiintarea Sistemul European.pag.2
- Capitolul 2. Sistemul Monetar European II.pag.3
- 2.1 Premisele Sistemului Monetar European II.pag.3
- 2.1.1 Etape premergatoare ale SME II.pag.3
- 2.1.2 Caracteristicile mecanismului ratei de schimb II.pag.5
- 2.1.3 Tarile participante la Sistemul Monetar European II.pag.7
- 2.2 Principii ale Sistemului Monetar European II.pag .10
- 2.3 Trasaturi principale ale Sistemului Monetar European II.pag.11
- 2.4 Contributiile Sistemului Monetar European II la stabilitatea ratelor monetare si de schimb în Uniunea Europeana.pag.13
- Capitolul 3. Diferente Sitemul monetar European I Sistemul monetar European II.pag.14
- Capitolul 4. România si Sistemul Monetar European II.pag.17
- Concluzii.pag.18
- Bibliografie.pag.19
Extras din proiect
Capitolul 1. Înfiintarea Sistemului Monetar European
Ca succesor al Sarpelui, Sistemul Monetar European a intrat în vigoare la 13 martie 1979 cu obiectivul de a crea o zona de stabilitate monetara în Europa. La propunerea cancelarului Helmut Schmidt si a presedintelui Valéry Giscard d Estaing, Consiliul European a facut deja un pas important în aceasta directie la Bremen, între 6 si 7 iulie 1978, când cei doi s-au pronuntat pentru un sistem de cooperare monetara; baza noului sistem a fost aprobata la sesiunea Consiliului din 5-6 decembrie 1978, de la Bruxelles. Sistemul Monetar European a preluat multe din trasaturile Sarpelui, îndosebi obligatia de a interveni daca rata de schimb ameninta sa depaseasca limitele convenite. Noul element major a fost ECU, noua unitate valutara, care urma sa constituie miezul sistemului.
În acest mod, Sistemul Monetar European a fost un compromis între dorinta franceza cu noul mecanism al ratei de schimb sa nu fie o copie a Sarpelui, care fusese dominat de marca germana si pe care Franta îl parasise deja de doua ori si obiectia facuta în special de Bundesbank ca sistemul va fi prea simetric, cu tari cu surplusuri si altele cu deficite trebuind sa suporte o parte egala din povara ajustarii. Aceasta ar avea ca rezultat o lipsa de disciplina. Per total, SME a fost instaurat dupa coordonatele modelului german, dar adaugarea ECU, neesentiala pentru operarea sistemului, l-au facut acceptabil politic pentru Franta. Facilitatile de credit au fost extinse deasemea considerabil. Se avea în vedere ca peste doi ani SME sa treaca la o faza institutionala mai avansata prin creea unui Fond European Monetar si ECU sa fie folosit fara restrictie ca valuta de rezerva si un mijloc oficial de plata. Totusi, n-a rezultat nimic din aceasta, partial pentru ca divergentele dintre statele membre continuau sa fie substantiale. Toate tarile Uniunii Europene sunt membre ale SME, dar mai multe tari nu participa la mecanismul ratei de schimb .
Între Sarpele monetar si Sistemul Monetar European exista o serie de asemanari:
" Presupun o participare voluntara;
" Principalul obiectiv este identic, creearea unei zonei de stabilitate monetara;
" Obligatiile asumate de un stat membru sunt similare: mentinerea unui sistem de cursuri fixe prin interventia pe piata a bancilor centrale.
Diferentele dintre Sarpele monetar si SME evidentiaza superioritatea acestuia din urma:
" Aparitia ECU si rolul principal pe care acesta îl va juca în SME;
" Existenta unui indicator de divergenta care declanseaza interventiile bancilor centrale pe piata;
" Institutionalizarea si perfectionarea sprijinului destinat interventiei pe piata pentru mentinerea cursului în limitele prestabilite .
Componentele SME:
" ECU;
" Mecanismul de cursuri fixe;
" FECOM (Fondul European de Cooperare Monetara).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sistemul Monetar European.doc