Cuprins
- Întroducere 3
- Capitolul I: Particularităţile monedei 6
- Evoluţia sistemului monetar 6
- Unitatea monetară 9
- Etalonul monetar 12
- Convertibilitatea monetară şi cursul de schimb 13
- Capitolul II: Clasificarea sistemelor monetare 24
- Capitolul III: Cadrul instituţional al sistemului monetar 30
- Încheiere 36
- Bibliografie 38
Extras din proiect
Întroducere
Banii reprezintă bunuri ca oricare altele, indiferent că se prezintă sub formă variată de la început, sau sub forma lor proprie. Cu toate acestea subliniem început de la ănceput că este o mare deosebire între bani şi celelalte bunuri. Cele mai multe bunuri sunt destinate consumului, întrebuinţării permanente sau temporare, pe cînd banii au ca destinaţie schimbul celorlalte bunuri. Banii circulă permanent şi continuu. Cu cît banii sunt mai mult folosiţi, cu atît ei ajută desfăşurării normale a schimbului de mărfuri.
Banii au apărut ca urmare a unei îndelungate evoluţii economice.
La începuturi, banii erau constituiţi din unele bunuri economice cu o circulaţie mai intensă şi mai recunoscută pe zone geografice cît mai mari. Aceste bunuri îndeplineau şi funcţia lor de schimb, de bani, dar şi pe cea normală a lor şi anume de utilizare sau de consum.
După un timp îndelungat, banii au luat forma lor proprie şi precisă, devenind monedă! Moneda a fost realizată la început din metale şi a căpătat forma ei consacrată prin metale preţioase – aur sau argint.
În perioada cînd banii se găseau sub formă de monedă metalică, ei aveau o latură comună cu celelalte bunuri economice, deci erau consideraţi monedă marfă. Era cazul îndeosebi, al mone-de-lor de aur şi argint, care aveau o valoare proprie apropiată de valoarea metalului preţios din care erau confecţionate.
Există deci, pe lîngă valoarea lor legală, adică cea imprimată de stat sau de organul de emisiune, o valoare comercială dată de valoarea metalului preţios conţinută. De aceea, nu era necesară simpla numărare în procesul schimbului, ci cîntărirea, deci determinarea valorii reale. Se poate afirma că această deosebire între marfă şi monedă, concretizate în acelaşi bun economic se mai practică şi acum, chiar dacă nu mai este aproape nici o legătură între monedă şi aur.
Aurul şi argintul puteau fi cumpărate ca marfă, chiar dacă se găseau sub formă de monedă, ca urmare a utilizării lor în industrie, ca bijuterii, în medicină etc.
Limita dintre marfă şi monedă era stabilită precis prin lege (se putea schimba la o banca anumită cantitate de aur şi se putea obţine o anumită cantitate de monedă, sau altfel spus, monedă de o anumită valoare). Deci aurul, nu avea întotdeauna calitatea de monedă, ci doar cînd lua forme monetare, precis stabilite prin lege.
În definirea banilor nu putem face abstracţie de un element extrem de important şi anume că ei au în principal destinaţia de a folosi la circuitul normal, la schimbul altor bunuri şi de a stabili valoarea acestora. Banii nu sunt un scop în sine, ci sunt utilizaţi într-un scop binedeterminat. Ei au un rol imens în economie, aceasta neputînd exista fără bani.
De-a lungul secolelor şi chiar mileniilor, banii au influienţat foarte puternic economia, modul ei de organizare şi desfăşurare.
În abordarea problematicii monedei, nu este suficient să cunoaştem numai conţinutul, evoluţia, formele şi procesul monetar, ci şi aspectele legate de natura şi esenţa economiei, sistemele monetare, puterea de cumpărare, inflaţia, politicile şi tehnicile monetare, instrumentele şi formele de plată.
Conceptul de bani este complex, subtil, dar esenţial pentru orice economie modernă. Banii nu trebuie confundaţi nici cu moneda, nici cu avuţia, bogăţia sau veniturile. Valoarea banilor depinde şi de modul cum sînt ei acceptaţi, utilizaţi şi cum servesc circulaţiei celorlalte bunuri. Ea depinde de modul în care sunt îndeplinite funcţiile monedei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sistemul Monetar National
- Foaie de titlu Teza Anuala. Sistemul monetar national (RM).doc
- Teza Anuala. Sistemul monetar national (RM).doc