Cuprins
- I. Noţiuni introductive.3
- 1.1. Caracteristicile inflaţiei.3
- 1.2. Principalele tipuri de inflaţie.4
- 1.3. Măsurarea inflaţiei.4
- 1.4. Efectele inflaţiei.5
- 1.5. Căi de combatere a inflaţiei.5
- II. Inflaţia României.7
- 2.1. Prognozele inflaţiei anului 2011 date în 2010.7
- 2.2. Institutul Naţional de Statistică: Inflaţia anuală a crescut la 7,6 %.8
- 2.3. FMI: Inflaţia și creșterile din ţările UE pe 2011-2012.8
- 2.4. Inflaţia din România, cea mai mare din UE.9
- Concluzii.11
- Bibliografie.12
Extras din proiect
I. Noţiuni introductive
" Inflaţia este proces de creștere a nivelului general al preţurilor de consum, mecanism care provoacă variaţii multiple de lungă durată, generalizează el însuși cauzele permanenţei sale și exprimă prin majoritatea cea mai mare parte a preţurilor".
Cuvântul inflaţie provine din latinescul „ inflare” care are semnificaţia de a se umfla in mod exagerat. Inflaţia işi are o istorie a sa. Începututile fenomenului ţin de zorii capitalismului după cum conştientizarea lui şi incercările de analiză şi explicare fac debut prin lucrările primilor interpreţi ai economiei moderne - mercantiliştii.Aceştia şi cei care i-au urmat, economiştii clasici şi neoclasici s-au aplecat asupra fenomenului produs în condiţiile circulaţiei banilor adevăraţi -aur sau a banilor de hârtie convertibili în aur.
Inflaţia este un dezechilibru care afectează, în proporţii diferite, toate economiile naţionale şi care poate fi sesizat prin două tendinţe majore, şi anume: creşterea generalizată a preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor. Se consideră că inflaţia este o stare caracterizată prin creşterea permanentă mai rapidă a volumului puterii de cumpărare faţă de volumul bunurilor şi serviciilor, astfel încât din aceasta rezultă creşterea veniturilor şi preţurilor în timp ce valoarea banilor scade.
1.1. Caracteristicile inflaţiei
Inflaţia prezintă urmatoarele caracteristici:
- nu e specifică numai ţărilor cu economie de piaţă, ea s-a manifestat şi se manifestă deopotrivă ca un dezchlibru monetaro-material atât în economiile de piaţă cât şi în cele centralizate;
- este un însoţitor al monedei. Fenomenul a apărut şi s-a dezvoltat odată cu apariţia şi creşterea volumului monedei în mersul economiei;
- are atât valenţe pozitive cât şi negative, în funcţie de starea de ansamblu a sistemului economic şi intensitatea în care işi face simţită prezenţa;
- este un fenomen ce se manifestă prin monedă dar işi are cauzele sale adânci în modul de acţiune a unor comunităţi economice date;
- a fost şi este un instrument prin care se distribuie şi se redistribuie în societate patrimoniile şi veniturile. Prin costurile sociale ale inflaţiei inţelegem contribuţia societăţii, renunţările pe care trebuie să le accepte populaţia, ca urmare a existenţei inflaţiei.
Inflaţia, ca un dezechilibru în economie care se manifestă prin creşterea generalizată a preţurilor si scăderea puterii de cumpărare a banilor, poate fi de două categorii:
- inflaţie perfect anticipată, pe care o putem prognoza şi lua în considerare în toate calculele in economie;
- inflaţie imperfect anticipată, pe care nu o putem prognoza decât cu totul aproximativ, deoarece este generată de factori perturbatori imprevizibili.
1.2. Principalele tipuri de inflaţie:
Criterii de clasificare Tipuri de inflaţie
Modul de funcţionare a mecanismului pieţei Inflaţie deschisă și reprimată
Ritmul de creștere a preţurilor Inflaţie moderată, galopantă și hiperinflaţie
Așteptările inflaţioniste Inflaţie anticipată și neanticipată
Corelaţia dintre ritmul creșterii preţurilor și cel al salariilor Inflaţie echilibrată și dezechilibrată
Cauzele inflaţiei Inflaţie provocată de cerere și prin costuri
1.3. Măsurarea inflaţiei
Măsurarea inflaţiei se face cu ajutorul indicatorilor de preţuri. Cel mai important indice de preţuri este „ Indicele preţurilor de Consum” (IPC). Acest indicator măsoară costul vieţii, oferind informaţii preţioase despre nivelul de trai dintr-o ţară. Mărimea costului vieţii depinde de nivelul cheltuielilor curente efectuate într-o anumită perioadă de timp, de regulă un an, pentru procurarea de bunuri alimentare, nealimentare și servicii necesare consumului populaţiei. Acestea sunt cheltuielile care intra în structura „ cosului de piaţă al consumatorului”. Pentru calculul IPC în SUA, de exemplu, se urmăresc 265 grupe de bunuri procurate de consumatorii din 85 de orașe.
Un alt indicator al preţurilor este „ Indicele Preţurilor de Producţie” (IPP), un indice al comerţului cu ridicata care în SUA, se calculează urmărind evoluţia preţurilor a 3400 de bunuri.
„ Deflatorul PNB” este un indice al preţurilor pentru întregul PNB și se calculează ca un raport între PNB nominal și PNB real.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Situatia Inflatiei - Prezent si Viitor.docx