Șomajul în Actualitatea României

INTRODUCERE

Şomajul este astăzi unul din fenomenele cele mai puţin acceptate care afectează economiile tuturor ţărilor.

Noţiunea de şomaj provine de la cuvântul “chomage” din limba franceză, la rândul său preluat din limba greacă “cauma” care însemnă “căldura mare” din cauza căreia se întrerupea orice activitate. La origine noţiunea de şomaj reprezenta întreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate. Şomajul se poate caracteriza ca o stare negativă a economiei care afectează o parte din populaţia activă disponibilă prin neasigurarea locurilor de muncă. Şomeri sunt toţi acei apţi de muncă, dar care nu găsesc de lucru şi care pot fi angajaţi, parţial sau în întregime, numai în anumite momente ale dezvoltării economice. Ei reprezintă, un surplus de forţă de muncă, în raport cu numărul, celor angajaţi, în condiţii de rentabilitate impuse de economia de piaţă.

Prin amploarea îngrijorătoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce îşi schimbă ritmurile şi sensurile, şomajul a devenit o problemă macroeconomică ce face obiectul unor aprige dispute teoretice, metodologice şi politico-ideologice.

Având în vedere că literatura de specialitate, statisticile oficiale şi internaţionale (Biroul Internaţional al Muncii, Comisia de Statistică ONU) tratează şomajul prin prisma unor multiple şi diferite modalităţi de analiză şi de evaluare, s-a creat o imagine confuză a fenomenului.

Iată, totuşi, câteva definiţii acceptate care sintetizează caracteristicile şomajului, prezentându-l ca pe una din problemele macroeconomice de maximă complexitate.

În unele manuale şi tratate universitare, şomajul este analizat ca sumă agregată a tuturor acelor persoane care au statut oficial de şomer, adică, şomajul constă din numărul total al şomerilor. În acest caz, problema se deplasează spre persoana - şomer.

Definiţia cea mai folosită pe care o dau economiştii şomerului este următoarea: acea persoană care caută un loc de munca remunerat, şi care nu are un asemenea loc în mod curent. În diferitele reglementări naţionale şi internaţionale se folosesc şi alte criterii delimitative ale şomerilor. Aceasta mai ales dacă problema în cauză se leagă de ajutorul de şomaj şi de criteriile acordării acestuia. Astfel, pentru ca o persoană să fie declarată şomer trebuie să fie înscrisă pe listele oficiilor de plasare a forţei de muncă şi să fie disponibilă de a începe lucrul imediat ce i s-ar oferi un loc de muncă.

Biroul Internaţional al Muncii (B.I.T.) consideră că şomerul poate fi definit ca acea persoană care: este lipsită de muncă, este aptă de muncă, caută loc de muncă remunerat şi este disponibilă să înceapă lucrul imediat (în 15 zile).

Cel mai adesea, fenomenul contemporan şomaj este abordat şi analizat ca un dezechilibru al pieţei muncii la nivelul ei naţional: ca loc de întâlnire şi de confruntare între cererea globală şi oferta globală de muncă. Această manieră de abordare a şomajului este, în fapt, o continuare a analizei problemelor demografico-economice, pe de o parte, şi a celor economico-financiare şi investiţionale, pe de altă parte. Numai că atât resursele de muncă (oferta de braţe de muncă), cât şi nevoia de muncă (cererea de muncă) sunt filtrate prin exigenţele şi regulile unice ale remunerării şi salarizării. De aceea, indiferent de unghiul de abordare şi tratare a lui, şomajul este o disfuncţie a pieţei naţionale a muncii.

Piaţa muncii este prin definiţie inelastică. Aceasta în sensul că nici cererea de muncă nu se modifică în aceeaşi măsură cu modificarea salariului nominal, respectiv real, şi nici oferta de forţă de muncă nu evoluează întotdeauna în raport de preţ şi de cost. Unii specialişti explică această caracteristică prin aceea că cererea şi oferta depind de mulţi alţi factori decât cei economici.

Perspectivele economice sumbre vor face mai puţin acceptabilă pentru Guvern, din punct de vedere politic, respectarea ţintei de deficit bugetar,dar posibile probleme în implementarea acordului cu FMI nu vor apărea mai devreme de luna septembrie, la a cincea revizuire, consideră analiştii Citi.

Analiştii notează că nu sunt surprinşi de revenirea economică „anemică", având în vedere gradul ridicat de supraîncălzire înregistrat înainte de criză. „Totuşi, devenim din ce în ce mai îngrijoraţi de absenţa oricărui semn consistent de revenire. Şomajul a înregistrat un trend crescător încă din august 2008, până la 8,4% în luna martie. (.) Indicatorii privind încrederea nu oferă prea multă speranţă, stârnind temeri faţă de puterea revenirii economice de care este mare nevoie", consideră analiştii Citi.

Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca rata şomajului să atingă un vârf de aproape 10% la jumătatea anului, în principal ca urmare a celor 100.000 de disponibilizări prognozate în sectorul bugetar. Raportul Citi notează că riscurile pentru prognoza de creştere economică de 1,3% în acest an sunt în sensul descrescător, dar nu şi-au modificat estimarea. Fondul Monetar Internaţional a anunţat că a redus în scădere prognoza de creştere economică pentru România, de la 1,3% la 0,8%.

CAPITOLUL I

CONCEPTUALIZAREA ŞOMAJULUI

1.1 Asimilarea conceptului de şomaj în ştiinţa economică

Şomajul este astăzi unul din fenomenele cele mai puţin acceptate care afectează economiile tuturor ţărilor.Noţiunea de şomaj provine de la cuvântul "chomage" din limba franceză, la rândul sau preluat din limba greacă "cauma" care însemnă "căldura mare" din cauza căreia se întrerupea orice activitate. La origine noţiunea de şomaj reprezenta întreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate. Şomajul se poate caracteriza ca o stare negativă a economiei care afectează o parte din populaţia activă disponibilă prin neasigurarea locurilor de muncă. Şomeri sunt toţi acei apţi de muncă, dar care nu găsesc de lucru şi care pot fi angajaţi, parţial sau în întregime, numai în anumite momente ale dezvoltării economice. Ei reprezintă, un surplus de forţă de muncă, în raport cu numărul, celor angajaţi,în condiţii de rentabilitate impuse de economia de piaţă. Şomajul a devenit o problemă, odată cu dezvoltarea industrială, începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în perioadele de recesiune, când întreprinderile industriale îşi micşorau producţia şi, ca urmare, eliberau un număr important de muncitori, care deveneau şomeri. Cel mai adesea, şomajul contemporan este abordat şi analizat ca un dezechilibru al pieţei muncii la nivel naţional, ca un loc de întâlnire, şi de confruntare între cererea globală şi oferta globală de muncă.

Şomajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de muncă sau de forţa de

muncă, cererea nefiind luată în considerare. Numai în corelarea cererii cu oferta de locuri de munca permite aprecierea mai corectă asupra situaţiei de pe piaţa muncii, dacă există sau nu şomaj. O creştere a ofertei concomitentă cu scăderea cererii determină o deteriorare a situaţiei ocupării forţei de muncă.

Şomajul, dacă nu a existat până la acest moment, apare, iar dacă există, creşte.

Dimpotrivă, creşterea cererii şi scăderea ofertei de muncă se traduc printr-o diminuare a şomajului. Piaţa muncii nu funcţionează, ca o piaţa obişnuită atât din cauza restricţionărilor legislative (patronat, sindicate) şi a raportului de forţe dintre aceştia. Piaţa contemporană a muncii se poate afla fie în situaţia de echilibru, adică de subocupare sau supraocupare. Prin politicile sociale promovate de guvernele tuturor ţărilor, se tind spre realizarea unui grad de ocupare (deplină) a populaţiei active cât mai apropiat de ocuparea deplină. Potrivit opiniilor diferiţilor economişti români şi străini, realizarea unui grad de ocupare deplină este considerata aproape imposibilă, declarând că este satisfăcător un grad de ocupare de 97-97%, respectiv de neocupare de 2-3%.

În România, Legea nr. 1/1991 republicată cu modificări în Legea 86/1992,precizează că sunt consideraţi şomeri persoanele apte de muncă, ce nu pot fi încadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzătoare pregătirii lor, deşi nu se fac precizări în lege reiese că vârsta este de peste 16 ani.

O persoană care, fără să se ţină seama de efectele structurale, cumulează aceste caracteristici este denumită în genere "şomer-tip".