Șomajul - Realitatea Vieții Sociale

Introducere

Actualitatea temei cercetate. Această lucrare conţine unele dintre cele mai principale procese şi tendinţe din sfera şomajului şi ocupării forţei de muncă atît în Republica Moldova cît şi Uniunea Europeană, precum şi alte ţări ale lumii. Scopul acestei analize vizează cunoaşterea mai profundă a fenomenului şomaj, astfel încît să fie posibilă acţionarea cu abilitate în rezolvarea acestei probleme.

În această perioadă, cînd Republica Moldova are unul dintre scopurile fundamentale de a adera şi de a intra în Uniunea Europeană, se consideră importante orice teze, lucrări, proiecte care ar ajuta la înţelegerea aspectelor şi problematicii pe care le implică integrarea economică internaţională.

Obiectivul lucrării constă în analiza fenomenului de şomaj în lume, dar mai ales în Uniunea Europeană şi în Republica Moldova. Acest fenomen a fost mereu prezent pe parcursul întregii dezvoltări a statului din ţara noastră, de aceea pentru Republica Moldova şomajul reprezintă una dintre cele mai grave probleme, soluţionarea căreia va permite echilibrarea economiei naţionale.

Scopul şi sarcinile principale ale tezei reprezintă cercetarea problemelor:

- Studierea şi analiza comparativă a şomajului în Republica Moldova cu alte ţări pentru evidenţierea tendinţelor care se manifestă în acest domeniu, în noile condiţii de dezvoltare economică şi umană din lume.

- Necesitatea găsirii unor strategii, metode de combatere a şomajului în lume, dar, mai ales, în Moldova.

- Necesitatea unei contribuţii mai substanţiale privind teoria şomajului, a cauzelor şi efectelor social-economice ale acestuia în diferite ţări.

- Necesitatea regîndirii strategiei de dezvoltare a Republicii Moldova în sensul promovării unei politici de dezvoltare a industriilor de vîrf, care încorporează muncă intelectuală, a implementării în producţie a unor factori tehnologici moderni, eficienţi şi nepoluanţi.

- Crearea noilor întreprinderi mici şi mijlocii şi recapitalizarea tuturor agenţilor performanţi, fixarea locului şi rolului acestora în structura politicii de dezvoltare a ţării, care au ca efect crearea de noi locuri de muncă şi absorbţia persoanelor aflate în şomaj.

Tema şi obiectul de studiu. Tema tezei este “Şomajul – realitatea vieţii sociale”, iar obiectul de studiu al lucrării îl constituie şomajul – fenomen complex al societăţii contemporane.

Structura tezei. Teza respectivă este structurată în 3 capitole (iar capitolele în puncte), precedate de introducere şi urmate de bibliografie, concluzii şi 6 anexe.

Capitolul I “Esenţa, consecinţele şi cauzele şomajului” conţine informaţii cu privire la cauze, consecinţe, măsurarea şomajului, teoriile cu privire la cauzele şi şomajului, de asemenea şi clasificarea şomajului.

Capitolul II “Practica ocupării forţei de muncă în unele ţări” conţine informaţii, evoluţii şi explicaţii asupra şomajului şi ocupării forţei de muncă pentru 3 modele: SUA, Japonia şi Uniunea Europeană. De asemenea, în acest capitol se face o analiză asupra nivelului în care măsurile active pe piaţa muncii influenţează la combaterea şomajului.

Capitolul III “Realitatea şomajului în Republica Moldova” oferă informaţii ample asupra şomajului şi ocuparea forţei de muncă din Moldova, cercetează probleme actuale ale pieţii forţei de muncă, metodele de combatere, concluzii şi recomandări în politica naţională de ocupare.

Capitolul I: Esenţa, consecinţele şi cauzele şomajului

1.1 Definiţia, măsurarea şi consecinţele şomajului

Şomajul este considerat ca element negativ al dezvoltării economice care afectează în proporţii diferite foate ţările, mai ales cele subdezvoltate şi cele în tranziţie la economia de piaţă. Există diverse modalităţi de estimare a şomajului şi implicit diverse modalităţi de cuantificare a lui. În termeni generali, şomajul este acea stare negativă a economiei care afectează o parte din populaţia activă disponibilă, prin negăsirea de locuri de muncă.

Reţinem că, dacă abordăm termenii pieţei muncii, şomajul poate fi definit ca un excedent al ofertei de muncă faţă de nivelul cererii de muncă, iar şomeri pot fi considerate persoanele apte de muncă, care nu-şi găsesc de lucru, formînd suprapopulaţia relativă, fiind în fond un surplus de forţă de muncă comparativ cu numărul celor angajaţi.

Dicţionarul explicativ îl defineşte ca un fenomen economic caracteristic societăţii capitaliste, care constă în aceea că o parte din salariaţi rămân fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea şi oferta de forţă de muncă. Este o stare negativă a economiei care constă în nefolosirea unei părţi din forţa de muncă salariată.

Privind simplist şi din punct de vedere juridic lucrurile, şomerii sunt persoanele ce au înregistrat cereri de angajare la oficiile de plasare a forţei de muncă sau cu cereri le locuri de muncă permanente sau temporare nesatisfăcute la sfîrşitul fiecărei luni.

Conform BIM (Biroul Internaţional al Muncii), sunt consideraţi şomeri persoanele care cumulează următoarele condiţii:

• Au depăşit vârsta de 15 ani;

• Sunt apte de muncă;

• Nu au loc de muncă (a încetat contractul sau a fost temporar întrerupt şi sunt în căutare de muncă remunerată);

• Sunt fără ocupaţie, apte de muncă, nu au mai lucrat sau ultimul loc de muncă nu a fost remunerat;

• Sunt disponibile imediat pentru o muncă salariată.