Șomajul tendințe contemporane

Lucrarea „Tendinte ale somajului contemporan” se adreseaza celor interesati de probelmatica somajului si pietei muncii - studenti, cursanti ai facultatilor cu profil economic sau angajati ce îsi desfasoara activitatea în domeniul ocuparii fortei de munca.

Somajul este unul din fenomenele negative care se manifesta cu mare intensitate în perioada de tranzitie. Este un fenomen inerent, întâlnit în orice economie, în tara noastra, în contextul transformarilor pe care le-a implicat reforma, proportiile somajului au atins cote ridicate.

În prima parte a lucrarii se prezinta principalele cauze ale somajului contemporan printre care: progresul tehnic, economic si ecologic; procesele economice ciclice; lipsa protectiei pietei si productiei nationale; capcana saraciei; infrastructura economico-sociala; marile dezechilibre economice, etc.

Lucrarea abordeaza modalitatea în care tara noastra a încercat sa faca fata acestui flagel, care sunt politicile adoptate, intitutiile implicate în aplicarea acestora, tendinta generala a somajului, precum si pregatirea României pentru Fondul Social European.

Este prezentata în detaliu principala institutie care actioneaza în domeniul ocuparii fortei de munca în România, si anume Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.

Partea finala a lucrarii este consacrata implicatiilor extinderii Uniunii Europene asupra somajului. Se analizeaza gravitatea fenomenului somaj în Uniunea Europeana, se arata cum se poate reforma piata muncii tarilor membre si viitoare membre UE si care sunt liniile directoare pe piata muncii statelor membre UE. De asemenea, se subliniaza un lucru interesant pentru românii ce doresc sa lucreze în strainatate, si anume, care este piata muncii Uniunii Europene ce se va deschide pentru noi din 2007.

În ultimii ani evolutiile înregistrate pe piata muncii au atins parametrii de normalitate ceea ce ne îndreptateste sa credem ca somajul a fost gestionat eficient în conditiile evolutiei socio-economice din România si devine un fenomen tinut sub control.

Autorul

Capitolul I. DELIMITARI TEORETICE ALE SOMAJULUI

1.1. Definitii. Caracteristici

Prin amploarea îngrijoratoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce îsi schimba ritmurile si sensurile, somajul a devenit o problema macroeconomica ce face obiectul unor aprige dispute teoretice, metodologice si politico-ideologice.

Având în vedere ca literatura de specialitate, statisticile oficiale si internationale (Biroul International al Muncii, Comisia de Statistica ONU) trateaza somajul prin prisma unor multiple si diferite modalitati de analiza si de evaluare, s-a creat o imagine confuza a fenomenului.

Iata, totusi, câteva definitii acceptate care sintetizeaza caracteristicile somajului, prezentându-l ca pe una din problemele macroeconomice de maxima complexitate.

În unele manuale si tratate universitare, somajul este analizat ca suma agregata a tuturor acelor persoane care au statut oficial de somer, adica, somajul consta din numarul total al somerilor. În acest caz, problema se deplaseaza spre persoana - somer.

Definitia cea mai folosita pe care o dau economistii somerului este urmatoarea: acea persoana care cauta un loc de munca remunerat, si care nu are un asemenea loc în mod curent. În diferitele reglementari nationale si internationale se folosesc si alte criterii delimitative ale somerilor. Aceasta mai ales daca problema în cauza se leaga de ajutorul de somaj si de criteriile acordarii acestuia. Astfel, pentru ca o persoana sa fie declarata somer trebuie sa fie înscrisa pe listele oficiilor de plasare a fortei de munca si sa fie disponibila de a începe lucrul imediat ce i s-ar oferi un loc de munca.

Biroul International al Muncii (B.I.T.) considera ca somerul poate fi definit ca acea persoana care: este lipsita de munca, este apta de munca, cauta loc de munca remunerat si este disponibila sa înceapa lucrul imediat (în 15 zile).

Cel mai adesea, fenomenul contemporan somaj este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national: ca loc de întâlnire si de confruntare între cererea globala si oferta globala de munca. Aceasta maniera de abordare a somajului este, în fapt, o continuare a analizei problemelor demografico-economice, pe de o parte, si a celor economico-financiare si investitionale, pe de alta parte. Numai ca atât resursele de munca (oferta de brate de munca), cât si nevoia de munca (cererea de munca) sunt filtrate prin exigentele si regulile unice ale remunerarii si salarizarii. De aceea, indiferent de unghiul de abordare si tratare a lui, somajul este o disfunctie a pietei nationale a muncii.

Piata muncii este prin definitie inelastica. Aceasta în sensul ca nici cererea de munca nu se modifica în aceeasi masura cu modificarea salariului nominal, respectiv real, si nici oferta de forta de munca nu evolueaza întotdeauna în raport de pret si de cost. Unii specialisti explica aceasta caracteristica prin aceea ca cererea si oferta depind de multi alti factori decât cei economici.