Stabilirea Sortimentului de Preparat la SC

INTRODUCERE

Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor este expresia necesităţii satisfacerii unor nevoi sociale. Integrate în structurile şi mecanismul procesului social al producţiei, serviciile sunt oferite colectivităţilor de oameni, unităţilor economice, instituţiilor şi persoanelor fizice.

Întreprinderile de alimentaţie publică şi de turism, similar altor întreprinderi economice, sunt un produs, un rezultat al mediului social economic. Pe de altă parte sunt generatoare de noi necesităţi determinate de îndeplinirea rolului lor economico- social şi de realizarea lor de activitate.

În pararel cu dezvoltarea economică, a crescut gradul de ocupare a populaţiei şi în consecinţă, rezolvarea problemei alimentaţiei a impus noi preocupări pentru îmbinarea cerinţelor de satisfacere a necesarului fiziologic, de încadrare în timpul liber şi în bugetul de venituri disponibile.

În condiţiile economiei de piaţă consumatorul devine axul central al tuturor activităţilor economice ce converg spre satifacerea cât mai deplină a dorinţelor, exigenţelor, preferinţelor, necesităţilor, această satisfacere fiind însăşi esenţa activităţii economice realizate. Influenţa alimentaţiei asupra stării de sănătate a individului, importanţa acesteia în dezvoltarea armonioasă a organismului, în menţinerea vigorii fizice şi intelectuale, deci impactul asupra rezultatelor obţinute în activităţile economico- sociale, au determinat ritmuri accentuate de creştere pentru sectoarele care au ca obiect de activitate alimentaţia.

Tehnologia culinară modernă, cu toate exigenţele ei, nu se mai poate sprijini numai pe intuiţia, talentul sau îndemânarea luvrărilor din activitatea productivă a acestui sector, deoarece s-au produs mutaţii rapide în procesul de prelucrare, în sortimentul produselor comercializate, în cererea de consum, intensificându-se interdependenţele cu alte sectoare de activitate.

Oferta de produse alimentare trebuie să corespundă noilor exigenţe, specifice omului modern, tentat tot mai mult de procurarea hranei gata preparate. Nevoia de hrană trebuie satisfăcută la un nivel superior prin acoperire necesarului fiziologic cu alimente variate, gustoase, în condiţiile economisirii fondului de timp afectat pregătirii zilnice, diminuării efortului solicitat de această activitate şi totodată prin costuri reduse.

Alimentaţia publică, implicit sectorul catering, prezintă un caracter deosebit de complex prin specificul ei, prin multitudinea factorilor tehnologici care influenţează oferta de produse, prin diversitatea cererii exprimate.

Sistemul catering se adresează în special consumatorilor colectivi: cantine şcolare, cantine restaurant, spitale, unităţi militare şi de aviaţie, restaurante autoservire, unităţi cu servire rapidă (fast-food). Aceştia au devenit consumatori exigenţi, care acceptă să-şi satisfacă nevoia de hrană cu alimente gata preparate dar, care, să aibă o valoare nutritivă normală, preţuri mai mici şi să fie prezentate corespunzător.

Capitotul I

Consideratii generale privind produsele de catering

1. Definirea conceptului

Cuvantul catering provine de la „cate”=substantiv cu sensul de cumparatura, aprovizionare, si ulterior de mancaruri cumparate. Verbul „to cate” = a imbraca = substantivul „caterer” = persoana care asigura provizii pentru o gospodarie sau furnizeaza alimente necesare unei sarbatori.

La ora actuala ne aflam intr-un stadiu avansat al evolutiei in care cosumatorul de alimente se detaseaza tot mai mult de producatorul industrial. Acest decalaj se datoreaza implicarii femeii in activitatile social-economice, a lipsei de timp a consumatorului contemporan si a cresterii interesului individului pentru eficienta si eficacitate. Din aceste motive in domeniul alimentatiei a aparut necesitatea dezvoltarii unei noi industrii care sa obtina produse superior prelucrate care sa vina atat in intampinarea consumatorului modern cat si a unitatilor de alimentatie care efectueaza servicii alimentare menite sa-i satisfaca consumatorului si cele mai exigente pretentii.