Strategia relațiilor economice externe ale României în condițiile aderării la U.E.

INTRODUCERE

Colapsul regimurilor comuniste din Europa Centrala si de Est si optiunea ferma a acestor state de a adopta modelul economiei libere a reprezentat un eveniment fara precedent în istoria mondiala.

Începând cu 1990, majoritatea tarilor din centrul si estul Europei, inclusiv România, au vazut în Uniunea Europeana un punct de sprijin, iar în procesul de integrare europeana, o sansa pentru relansarea lor în plan economic.

Aspiratia României de a se integra în Uniunea Europeana este expresia fireasca a identitatii de idealuri,valori si principii, a vocatiei sale de tara democratica, profund ancorata prin traditie, cultura si civilizatie în spatiul unic european.

În acest context, aderarea României la Uniunea Europeana, reprezinta pentru întreaga societate româneasca un obiectiv strategic de maxima importanta fiind sustinut, în mod constant de catre toate institutiile statului, cât si de societatea civila,în general.

Dobândirea statutului de membru al UE, într-un orizont de timp cât mai apropiat, constituie o prioritate absoluta si a politicii românesti. În ultimii 14 ani, aproape fara exceptie, programele de guvernare s-au definit în functie de imperativul aderarii la Uniunea Europeana, bazat pe îndeplinirea criteriilor de aderarea de la Copenhaga, în timp ce deciziile adoptate de autoritatile nationale au influentat semnificativ „traseul”, momentul si conditiile aderarii României. Pana în 2000, România s-a confruntat cu situatia de a lua decizii de importanta majora pentru viitorul sau: în functie de rezultatele concrete ale negocierilor din perioada de pre-aderare, demarate la 1 ianuarie 2000, "traseele" potentiale care vor fi parcurse în cursa pentru eficienta, competitivitate, dezvoltare si stabilitate sunt distincte, iar evolutia social-economica de facto a fost diferita, difera si va diferi în functie de traseul urmat. Un fapt trebuie remarcat dincolo de incertitudinea prospectiva inerenta: demararea negocierilor de aderare a accentuat vointa politica în favoarea integrarii României si a întarit constinta românilor de a fi cetateni "cu drepturi depline" ai Europei.

Lucrarea “Strategia relatiilor economice externe ale României în conditiile aderarii la Uniunea Europeana” are ca obiect analiza schimbarilor intervenite în economia româneasca dupa 1989, ca urmare a participarii României la diverse acorduri regionale si sub-regionale, precum si, în conditiile conectarii ireversibile a societatii românesti la Uniunea Europeana si încheieri "contractului" cu aceasta, în vederea aderarii la 1 ianuarie 2007.

Prezenta lucrare este structurata în patru parti: trei mari capitole si un studiu de caz.

În primul capitol “Cadrul general al aderarii României la Uniunea Europeana” se prezinta o imagine generala si specifica asupra contextului în care se abordeaza relatiile dintre România si Uniunea Europeana, cu focalizare pe identificarea documentelor care stau la baza acetor relatii, a institutiilor prin care se realizeaza dialogul dintre România si Uniunea Europeana, respectiv determinarea stadiului actual al procesului de negociere.

Capitolul urmator, “Analiza componentelor politicii economice a Uniunii Europene în relatiile ei cu România”, contine o evaluare a celor patru libertati ale Pietei Interne Unice respectiv: a bunurilor, a serviciilor, a capitalului si a fortei de munca; a impactului pe care tara noastra îl va resimti odata cu integrarea în aceasta piata; precum si a politicilor comune si de însotire a Pietei Interne Unice.

În capitolul trei intitulat “Economia, comertul exterior si politica comerciala a României în perioada de tranzitie la economia de piata si în conditiile dezvoltarii relatiilor cu Uniunea Europeana”, se urmareste evidentierea evolutiei principalilor indicatori macoeconomici, a dinamicii si structurii investitiilor care au intrat în Romînia dupa 1989; a nivelului, volumului si structurii comertului exterior, si în special a comertului cu tarile Uniunii Europene si cu tarile CEFTA. Deasemenea, se realizeaza o analiza a reglementarilor de politica comerciala adoptate de România odata cu trecerea la economia de piata, respectiv a politicii vamale, a masurilor de protectie netarifara, precum si a masurilor prin care statul intervine în economie în vederea promovarii sau stimularii comertului exterior.

Ultima parte a lucrarii “Analiza atractivitatii mediului de afaceri din judetul Timis” este în exclusivitate destinata studiului de caz. În cadrul acesteia, este realizata analiza întreprinderilor care îsi desfasoara activitatea în judetul Timis, atât din punct de vedere al dimensiunii, cât si a cifrei de afaceri obtinute, a gradului de profitabilitate, precum si a numarului de angajati. Deasemenea, se urmareste identificarea zonelor, respectiv a tarilor de provenienta a capitalului investit în cursul anului 2005, a contributiei acestuia la nivel de judet, precum si a domeniilor de plasare a capitalului.

În finalul lucrarii se regaseste exemplul a doua firme multinationale care au investit în judetul Timis; rezultatele obtinute de acestea precum si domeniul de activitate.

CAPITOLUL I

CADRUL GENERAL AL ADERARII ROMÂNIEI LA

UNIUNEA EUROPEANA

1.Istoricul relatiilor dintre Uniunea Europeana si România

1.Istoricul relatiilor dintre Uniunea Europeana si România

România are legaturi traditionale cu Uniunea Europeana, fiind prima si singura tara din Europa de Est care, înca din anii 70 a avut un cadru juridic bine definit în relatiile cu UE. Astfel, în anul 1974, ca semn al recunoasterii pozitiei românesti de dezidenta în cadrul Pactului de la Varsovia, între România si Comunitatea Europeana a fost încheiat un acord prin care, statul român era inclus în Sistemul Generalizat de Preferinte. Pe baza acestuia, o serie de marfuri românesti au fost scutite partial sau total, de plata taxelor vamale la importul lor în Comunitate.