Strategie de dezvoltare a orașului Otopeni

Capitolul I. Caracterizarea generală a oraşului Otopeni

I.1. Capitalul natural

A. Date geografice

Oraşul Otopeni este aşezat în zona limitrofă de nord a capitalei României - Bucureşti, între km. 12,800 şi 17,900 pe drumul national nr.1 (DN 1), la intersectia dintre paralela 44o32' latitudine nordică şi meridianul 26o6' longitudine estica, la o distanta de 4943 km nord fată de Ecuator.

Din punct de vedere fizico-geografic, oraşul Otopeni este aşezat pe interfluviul Colentina - Pasărea, în Câmpia Vlăsiei, subdiviziune a Câmpiei Române, iar din punct de vedere administrativ - teritorial este situat în judetul Ilfov.

Suprafata administrativ-teritoriala actuala a orasului Otopeni este de 31,52 km2.

Oraşul Otopeni se învecinează: la sud cu linia de Centura a Bucureştiului, care îl separă de cartierul Băneasa, din sectorul 1; la nord cu calea ferată Bucureşti - Urziceni, care reprezinta hotarul dintre oras şi comunele Corbeanca şi Balotesti din judetul Ilfov; la vest cu comuna Mogoşoaia din judetul Ilfov; la est cu comuna Tunari din judetul Ilfov.

Localitatea se află în zona temperat - continentală, la interferenţa influenţelor climatice specifice părţii de vest a ţării cu cele caracteristice părţii estice a Câmpiei Române, trasătura principala fiind data de succesiunea celor patru anotimpuri, diferenţiate din punct de vedere al elementelor meteorologice.

Temperatura medie multianuala este de 10,6°C, conform datelor de la Institutul National de Meteorologie şi Hidrologie - staţia Bucuresti- Băneasa.

Regimul anual al temperaturilor medii oscileaza între un minim de -3,1°C înregistrat în luna ianuarie şi un maxim de +22,5°C înregistrat în luna iulie, rezultând o amplitudine medie anuala de 25,6°C, ceea ce dovedeste, o data în plus, caracterul temperat-continental al climei.

Temperaturile extreme absolute au fost cuprinse intre +41,1°C (înregistrata la 20 august 1945) şi - 32,2 °C ( înregistrata la 25 ianuarie 1942).

B. Repere istorice

Asezările omeneşti din regiunea în care se află localitatea Otopeni datează din comuna primitivă. Cu prilejul săpăturilor efectuate în anul 1966 pentru construirea Aeroportului International Bucuresti - Otopeni, arheologul Margareta Constantiniu de la Muzeul de Istorie al municipiului Bucureşti a identificat fragmente de ceramica veche si alte obiecte care au apartinut unei importante asezări omeneşti existentă înca din prima perioada a epocii fierului (epoca fierului: 800 î.e.n. - finele secolului î.e.n.). Într-un strat suprapus a fost descoperită o alta aşezare, mai noua, din secolul al X-lea e.n. (Urseanu F.- 1966).

Prin hrisovul din 14 februarie 1587, Mihnea Turcitu - voievodul Ţării Româneşti - dăruieste mânăstirii Sfinta Troiţa jumătate din satul Islazul, jumatate din satul Hodopeni (azi Otopeni) cu mori si tigani, toate daruite de Dobromir ban, jupinita Vilaia şi fiul lor Mihai postelnicul (Documente privind istoria Romaniei veacul XVII, 1960).

În secolul al XVIII - lea apare denumirea de Otopeni. În anul 1778, generalul Bawr, care a servit în armata rusă în timpul râzboiului ruso-turc din 1768-1774, publica sub semnatura Monsieur de B (Bawr) o carte intitulata "Memoires historique et geographique sur la Valachie a Francfort et Leipsic". În acestă lucrare, autorul, printre alte sate din apropierea Bucureştiului, aminteste şi de Otopeni: "Otopen - petit village avec un etang at un moulin sur la riviere de Pasere" Otopeni - un sat mic, cu un eleşteu şi o moara pe râul Pasărea). Această precizare indică locul primei vetre a localităţii Otopeni, pe râul Pasărea, aproape de obârşia lui. Atunci era un râu viguros, în prezent dispărut.

Pe harta austriacă "General Karte des Furstentums Walachei" din 1867 sunt menţionate satele Otopenii de Sus si Otopenii de Jos care formau comuna Otopeni. Pe harta stau scrise exact aceste denumiri, deci putem concluziona că în a doua jumatate a secolului al XIX - lea vetrele celor doua sate ocupau o parte din teritoriul de astăzi al localităţii Otopeni.

Din documentele de arhiva reiese că în anul 1886 populaţia localitătii Otopeni, fară satul Odăi pe vremea aceea, era de 851 persoane, iar în anul 1911 ajunsese la 1775 persoane.

Pe acesta harta, satul Odăi, care în prezent face parte din localitatea Otopeni, apare sub denumirea de "Odaile Brâncoveanului". Pe vremea aceea, Odaia Brâncoveanului aparţinea comunei Bucoveni, care era alcătuită din Buftea, Buciumeni, Mogoşoaia si Odaia Brâncoveanului. Acesta numai până în anul 1908, când satul Odaia Brâncoveanului trece în administrarea comunei Otopeni. In zilele noastre comuna Bucoveni nu mai exista, Mogosoaia formeaza o singura comuna, iar satul Buciumeni este inclus în orasul Buftea, judetul Ilfov. Satul Odaia Brâncoveanului s-a numit şi Odăile Brâncoveneşti (împreuna cu Mogoşoaia făcuse parte din moşia lui Constantin Vodă Brâncoveanu). Dupa anul 1900, s-au folosit denumirile Odaia, Odăile, Odăi, cea din urma fiind forma oficiala actuala.

Pâna în anul 1908, comuna Otopeni a fost alcatuită din doua sate: Otopenii de Jos si Otopenii de Sus. Din anul 1908 pâna în anul 1960, comuna a fost compusa din trei sate: Otopenii de Jos, Otopenii de Sus si Odăile.

Până în anul 1950 localitatea Otopeni a facut parte din judetul Ilfov, plăsile Dâmbovita, Dâmbovita - Mostistea, Băneasa şi Căciulai. In urma reorganizarii administrative din 06 septembrie 1950, localitatea Otopeni a fost trecută din subordinea judetului Ilfov în subordinea municipiului Bucureşti - capitala României.

În perioada 24 decembrie 1960 - 27 mai 1968, potrivit celor doua legi privind reorganizarea administrativ - teritoriala a tării, satul Dimieni, apartinator comunei Tunari, a fost în administrarea comunei Otopeni. La data de 27 mai 1968, toti cetatenii situaţi în zona de pe partea stângă a şoselei Bucuresti-Ploiesti, între km.16,5 si km.18,0, inclusiv teritoriul, au fost trecuti de la comuna Corbeanca la comuna Otopeni.

În documentele istorice din epoca contemporană localitatea Otopeni este menţionată pentru luptele grele care au avut loc pe teritoriul sau pentru apărarea capitalei României - Bucuresti - în timpul celor două râzboaie mondiale, în cinstea eroilor căzuti în lupte ridicându - se un monument comemorativ.

Datorita aşezării sale geografice - în imediata apropiere a capitalei României şi in special datorită profilului conferit de existenta pe teritoriul său a Aeroportului International Bucuresti - Otopeni - localitatea Otopeni a cunoscut o continua dezvoltare economico-sociala, care a luat o amploare deosebita dupa anul 1990, conducând la obţinerea statutului de oras în anul 2000.