Structura economiei rurale în Caraș-Severin

1. PREZENTAREA JUDETULUI CARAS - SEVERIN

Situat în partea de sud-vest a României, judeţul Caraş-Severin se învecinează la nord-vest cu judeţul Timiş, la nord-est cu judeţul Hunedoara, la est cu judeţul Gorj, la sud-est cu judeţul Mehedinţi, în partea de vest cu Republica Serbia şi Muntenegru, pe o lungime de 70 km, iar în partea de sud-vest cu fluviul Dunărea, pe o lungime de 64 km.

Localitatile extreme sunt: in nord - Ruşchiţa (45º38'30" lat. nordica si 22º25'00" long.

estica); in sud Cozla (44º37'30" lat. nordica si 22º01'00" long. estica); in vest – Socol(44º51'30").

Judeţul are o suprafaţă de 8.514,76 km2 respectiv 3,6% din teritoriul ţării, al treilea ca mărime dintre judeţele ţării ocupând 26,59% din suprafaţă totală a Regiunii Vest, din care face parte alături de judeţele Timiş, Arad şi Hunedoara, având ca reşedinţă de judeţ oraşul Reşiţa. Cuprinde un număr de 77 unităţi administrativ-teritoriale, 2 municipii (Reşiţa şi Caransebeş), 6 oraşe (Anina, Băile Herculane, Bocşa, Moldova Nouă, Oraviţa, Oţelu Roşu), 69 de comune cu 288 de sate.

În anul 2009 populaţia judeţului a fost de 324.366 de locuitori, gradul de urbanizare fiind de 56%, cu o densitate a populaţiei de 38,1 locuitori pe km2. În ceea ce priveşte forţa de muncă a judeţului, din totalul populaţiei ocupate în anul 2005,24,1% lucrează în industrie, 4,1% în construcţii, 37,8 % în agricultură şi numai 34% însectorul serviciilor. Rata şomajului este ridicată (7,9% în 2005), peste media naţională (5,9 %),ceea ce favorizează fenomenul de migraţie intra-regională înspre poli de dezvoltare regională(Timişoara, Arad).

Din punct de vedere al reliefului, în judetul Caraş-Severin predomină relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu (Munţii Banatului, Munţii Ţarcu-Godeanu şi Munţii Cernei), 16,5 % - depresiuni, 10,8 % - dealuri şi 7,3% câmpii. Cea mai mică altitudine a judeţului se găseşte în zona localităţii Drencova, fiind de aproximativ 76 m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munţii Godeanu la 2.291 m.

Judeţul Caraş-Severin dispune de o bogată reţea hidrografică (3273 km – lungime totală a cursurilor de apă), fiind fragmentat de văile apelor curgătoare tributare râurilor Cerna, Timiş, Bârzava, Caraş, Nera, care formează principalele artere hidrografice. Lacurile naturale sunt în număr mic şi de dimensiuni reduse. Lacul Dracului în Cheile Nerei cu o suprafaţă de 700 mp este cel mai mare lac carstic, Lacul Ochiul Beiului cu o suprafaţă de 284 mp este situat în Munţii Aninei. Există de asemenea lacuri glaciare (lacul crio-nival Baia Vulturilor în Munţii Semenic; Iezerul, Ţarcu, Pietrele Albe în Munţii Ţarcu). Carstul banăţean mai adăposteşte lacuri carstice subterane formate prin bararea naturală a unor galerii de peşteră, aşa cum se poate constata în peşterile Plopa şi Buhui din Munţii Aninei. În schimb există numeroase lacuri artificiale de baraj realizate în scopul alimentării cu apă sau pentru producerea energiei: Văliug, Gozna, Secu şi Breazova (pe Bârzava), Trei Ape (pe Timiş), Buhui şi Mărghitaş (pe Buhui), Lacul Mare şi Lacul Mic (pe Caraş), Poiana Mărului (pe Bistra), Herculane (pe Cerna), Porţile de Fier (pe Dunăre).

Clima judeţului este continental - moderată, încadrându-se subtipului bănăţean cu nuanţe submediteraneene. Temperature medie multianuală este cuprinsă între 10° şi 11° C, î zonele de câmpie, Dealurile Vestice şi munţii Dognecei, între 9° şi 4° C în munţii Poiana Ruscă şi Semenic, iar în munţii Ţarcu şi Godeanu de 0° C. Precipitaţiile medii anuale cresc de la 700 – 800 mm/mp, în zonele joase, înregistrând până la 1400 mm/mp în munţii Ţarcu şi Godeanu. Vântul dominant este cel din vest şi nord-vest, dipoziţia reliefului muntos provocând modificări locale ale circulaţiei atmosferice.

Accesul în judeţ se realizează prin:

- căi rutiere: E 70 (Bucureşti - Piteşti - Craiova - Drobeta-Turnu Severin – Timişoara Stamora Moraviţa) cu ieşire spre punctul de frontieră Moraviţa;

- DN 58 (Caransebeş - Reşiţa - Oraviţa - Naidăş) cu ieşire spre punctul de frontieră Naidăş;

- DN 57 (Orşova - Moldova Nouă – Naidăş/Moraviţa) care asigură ieşirea spre punctele de frontieră Naidăş şi Moraviţa;

- DN 58 B (Reşiţa - Voiteg) face legătura între DN 58 şi E 70 în apropierea punctului de frontieră Moraviţa;

- DN 57 B (Mehadia - Anina - Oraviţa - Naidăş) face legătura între E 70 - Valea Cernei şi punctul de frontieră Naidăş sau, prin extindere, pe DN 57, spre punctul de frontieră Moraviţa;

- căi feroviare: magistrala Bucureşti - Craiova - Drobeta-Turnu Severin – Timişoara

Moraviţa sau Jimbolia, traversează judeţul asigurând legătura spre cele două puncte de frontieră Moraviţa şi Jimbolia (este o parte a magistralei feroviare europene care uneşte Orientul cu centrul şi vestul Europei;

- căi fluviale: fluviul Dunărea cu porturile Orşova şi Moldova Nouă;

- căi aeriene: Aeroportul Caransebeş pentru trafic intern, iar pentru legături externe se

poate ajunge pe căi rutiere la Aeroportul Internaţional Timişoara, situat la 109 km de reşedinţa de judeţ Reşiţa sau la 82 de km de Caransebeş.