Studiu Comparativ - Romania-Marea Britanie

1.Scurtă prezentare

România

Denumire: România

Acest nume a fost adoptat în 1862, după fondarea statului-naţiune prin unirea celor două principate româneşti, Valahia şi Moldova, în 1859.

Abrevierea internaţională ROU.

Pozitia geografica a Romaniei trebuie privita sub doua aspecte:

- ca pozitie pe Glob, in raport de coordonatele geografice

- ca pozitie pe continent, in raport de principalele componente geografice ( munti, fluvii, mari )

Pe Glob, Romania se afla situata la intersectia paralelei de 45 grade latitudine nordica cu meridianul de 25 grade longitudine estica, aratand ca se afla atat in Emisfera Nordica si cea Estica.

Pe continentul european, Romania se afla situat in nordul Peninsulei Balcanice, pe Dunarea Inferioara, cu iesire la Marea Neagra, la distante aproximativ egale ( 2900 km) fata de limitele de est, nord si vest si la o departare mai mica ( 900 km ) de limita sudica ( Marea Mediterana ). Ca urmare, prin pozitia geografica, Romania este un stat central european. Prin aceasta este un stat de marime mijlocie in cadrul continentului european si mica in raport cu cele mai multe tari cu desfasurare mare pe celelalte continente

Din punct de vedere climatic, tara noastra are pe ansamblu un climat temperat - continental - moderat, dar ca urmare a pozitiei pe continent, pe teritoriul Romaniei se interfereaza influente climatice din vestul Europei ( cu fronturi de ploi si moderat termic ) cu cele din estul continentului ( climat accentuat, cu ierni geroase si veri secetoase ), cu cele din sudul continentului ( mediteraneene, cu veri secetoase si ierni ploioase ) si mai putin din nordul continentului ( scandinavo-baltice ). Se inregistreaza totusi o medie anuala de peste 2 grade C mai scazuta in N fata de Campia Romana in S. Marea Neagra exercita o influenta climatica redusa, ce se manifesta prin ierni relativ blande si veri lipsite de canicula.

Împărţirea administrative: Conform articolului 3 din Constituţie, teritoriul

României are o organizare administrativă pe comune, oraşe şi judeţe.

Comuna, unitatea elementară de organizare administrativă, este formată dintr-unul sau mai multe sate şi este condusă de un consiliu local şi un primar ales. România are 2 685 de comune însumând 13 285 de sate, respectiv cu o medie de cinci sate pe comună.

Oraşul este unitatea administrativă condusă de un consiliu local şi un primar ales. Oraşele mai importante pot fi declarate municipii. România are 263 de oraşe, dintre care 82 sunt municipii.

Judeţul este unitatea administrativă condusă de un consiliu judeţean şi un prefect. Consiliul judeţean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti, având ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor publice de importanţă la nivel judeţean. Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ pentru a fi reprezentantul său local. România are 41 de judeţe plus municipiul-capitală Bucureşti, care are un statut similar cu acela de judeţ. Un judeţ are, în medie, o suprafaţă de 5 800 m.p. şi o populaţie de 500 000 de locuitori.

Capitala:Bucureşti este cel mai important şi cel mai populat oraş al României, fiind centrul politic, administrativ, economic, al ţării. Este situat în S-SE României. Oraşul se întinde pe o suprafaţă de 228 kmp şi are 2 016 000 de locuitori (reprezentând 9% din totalul populaţiei ţării şi 15% din populaţia urbană), fiind al treilea oraş ca număr de locuitori din regiune, după Atena şi Istanbul. Oraşul Bucureşti a fost prima oară menţionat în 1459, ca cetate de scaun a Ţării Româneşti sub domnia lui Vlad Ţepeş, deşi aşezarea datează încă din secolul al XIV-lea. Între secolele XVII-XIX, Bucureşti a fost capitala Ţării Româneşti, iar în 1862 a devenit capitala României.

Oraşe:Din 263 de oraşe, 25 au peste 100 000 de locuitori. Opt dintre ele au mai mult de 300 000 de locuitori, printre care capitala Bucureşti (peste 2 000 000), Iaşi (350 000), Constanţa (327 000), Braşov (316 000) şi Craiova (314 000).

Naţionalităţi: români 89,5%, unguri (inclusiv secui) 6,6%, rromi (ţigani) 2,5%, alţii 1,4%

Confesiuni religioase: Creştini-Ortodocşi - 86.7%; Romano-catolici - 4.7%; Protestanţi - 3.2%; Greco-catolici - 0.9%, Evanghelişti - 0.1%; Unitarieni - 0.3%; alte religii - 0.4%

Limba oficială: limba română, limbă maternă pentru 91% din populaţia ţării. Minorităţile etnice sunt libere să-şi utilizeze limba maternă în şcoli, administraţie, sistemul juridic, presă, cultură etc. Limba maghiară este vorbită de cea mai numeroasă minoritate etnică, iar limba germană de minoritatea germană (saşi şi şvabi). Principalele limbi străine care circulă în prezent în România sunt engleza, franceza şi germana.

Ziua naţională: În 1990, 1 decembrie a fost proclamată ziua naţională. Această zi reprezintă aniversarea Marii Unirii de la Alba Iulia, din 1918, când s-a votat unirea Transilvaniei cu România, moment care marchează unirea tuturor românilor într-un singur stat şi realizarea unităţii statului-naţiune român.

Statul român: România este un stat suveran şi independent, naţional, unitar şi indivizibil;

Forma de guvernământ: Republică;

Statul este organizat conform principiului separaţiei şi egalităţii puterilor în stat – Legislativ, Executiv şi puterea judecătorească, într-un cadru al democraţiei constituţionale, garantat de pluralismul politic.

România este stat membru al ONU, al NATO şi de la 1 ianuarie 2007, membru cu drepturi depline al Uniunii Europen