Studiu Comparativ România - Olanda

1. Scurtă prezentare a ţărilor

Olanda este o tara partial recapatata din apele Marii Nordului, iar aproximativ jumatate din ea este fie la nivelul marii, fie sub acesta. Refolosirea terenului a fost motivul dominant din istoria tarii, rezultand o tara cu imagini profunde si unice : peisaje intinse, cu pamanturi fertile, presarate cu mori si turnuri de biserici; terase care inconjoara canale linistite si mile intregi de dune pline de iarba in spatele unor plaje nisipoase.

O putere coloniala de varf, cu flotele sale care odinioara luptau pentru suprematia mondiala, tara s-a bucurat de o asa-numita « Epoca de Aur », plina de prosperitate in secolul VII. Astazi, Olanda este una dintre cele mai dezvoltate tari din lume, avand cea mai ridicata densitate a populatiei in Europa, cu cele aproximativ 16 milioane de locuitori (majoritatea vorbitori de engleza) concentrati intr-o suprafata de marimea sudului Angliei.

Majoritatea oamenilor calatoreste doar catre capitala cu o atmosfera unica Amsterdam ; restul tarii, in ciuda accesibilitatii ei, este prin comparatie aproape neatinsa de turism. Vestul tarii este cel mai populat si este cea mai interesanta regiune din punct de vedere istoric. Cu o intindere neteda, mare parte din ea refolosita, aici este caminul unui grup de orase cunoscut ca Randstad. Este o idee buna sa renuntam la Amsterdam pentru o zi sau doua si sa cercetam locuri ca Haarlem, Leiden si Delft, cu centrele lor vechi inconjurate de canale, orasul-port Rotterdam sau Haga, caminul Guvernului si al regalitatii olandeze. In afara Randstad-ului, viata isi urmeaza cursul mult mai incet. Provincia Zeelandei, in sud-vest, reprezinta coltul cel mai indepartat al tarii, cu locuitori vigurosi, reci, ocupati cu agricultura, pescuitul si conectati cu greu la teritoriul propriu-zis. In nord, Groningen este un centru cultural aglomerat, cu o energie imprumutata de la populatia formata din numerosi studenti. Spre sud, in jurul orasului Arnhem, peisajul se unduieste in tinuturi aride si calduroase, cel mai bine resimtite in parcul national Hoge Veluwe. Mai departe spre sud se asterne interesantul oras Maastricht,inghesuit la granita dintre Germani si Belgia.

Desi in referirile la aceasta tara se foloseste des denumirea « Holland », aceasta este invechita ; astazi, desi exista doua provincii olandeze numite North Holland (Olanda de Nord) si South Holland (Olanda de Sud), sunt entitati diferite. In aceeasi nota, este obisnuita numirea Olandei si a Belgiei « Tarile de Jos », atunci cand ne referim la vecinatatea cu Belgia, Olanda si Luxemburg.

România este o ţară situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică şi la ţărmul nord-vestic al Mării Negre. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafaţa Deltei Dunării şi partea sudică şi centrală a Munţilor Carpaţi. Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord şi est şi Republica Moldova la est, iar ţărmul Mării Negre se găseşte la sud-est.

De-a lungul istoriei, diferite porţiuni ale teritoriului de astăzi al României au fost în componenţa sau sub administraţia Daciei, Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Rus sau a celui Austriac. România a devenit stat suveran în 1859 prin unirea dintre Ţara Românească şi Moldova condusă de Alexandru Ioan Cuza şi a fost recunoscută ca ţară independentă 19 ani mai târziu. În 1918, Transilvania, Bucovina şi Basarabia s-au unit cu România formând România Mare sau România interbelică, care a avut extinderea teritorială maximă din istoria României (295,641 km2). În ajunul celui de-al Doilea Război Mondial (1940), România Mare, sub presiunea lui Hitler şi colaborarea guvernului pro-nazist condus de Gigurtu, a încetat să mai existe prin cedarea de teritorii Ungariei (nordul Transilvaniei), Bulgariei (Cadrilaterul) şi Uniunii Sovietice (Basarabia, Herţa şi Bucovina de nord). După abolirea regimului lui Antonescu de la 23 august 1944 şi întoarcerea armelor contra Puterilor Axei, România şi-a recuperat nordul Transilvaniei, fapt definitivat prin Pactul de la Varşovia. La momentul destrămării Uniunii Sovietice şi a înlăturării regimului comunist instalat în România (1989), ţara a iniţiat o serie de reforme economice şi politice. După un deceniu de probleme economice, România a introdus noi reforme economice de ordin general (precum cota unică de impozitare, în 2005) şi a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

România este o republică semi-prezidenţială. Este a noua ţară după suprafaţa teritoriului (238 391 km²) şi a şaptea după numărul populaţiei (peste 22 milioane locuitori) dintre statele membre ale Uniunii Europene. Capitala ţării, Bucureşti, este şi cel mai mare oraş al ei şi al şaselea oraş din UE după populaţie (1,9 milioane locuitori). În 2007, oraşul Sibiu a fost ales Capitală Europeană a Culturii. România este membru al NATO (din 29 martie 2004), al Uniunii Europene (de la 1 ianuarie 2007), al Uniunii Latine, al Francofoniei şi al OSCE.

După decembrie 1989, România şi-a reorientat politica pe calea întăririi legăturilor cu occidentul, în mod special cu Statele Unite şi Uniunea Europeană. Dacă, în 1972, România devenea membră a Băncii Mondiale şi a FMI şi de asemenea a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, în 2004 ea a devenit membră a NATO iar din 2007 face parte din Uniunea Europeană. Liderii României postdecembriste au făcut declaraţii publice în ceea ce priveşte strângerea relaţiilor cu alte ţări europene şi, de asemenea, în ceea ce priveşte ajutorul dat acestora în procesul integrării euro-atlantice, în special în cazul Moldovei, Ucrainei şi Georgiei. Liderii români au declarat public în mai multe ocazii că se aşteaptă ca într-o perioadă de aproximativ 10 ani, toate ţările democratice postsovietice din Europa Răsăriteană şi din Caucaz să acceadă în UE şi NATO. România şi-a arătat în mod public sprijinul pentru Turcia şi Croaţia în eforturile făcute de aceste ţări pentru aderarea la Uniunea Europeană. Relaţiile economice turco-române au statut privilegiat. În acelaşi timp, relaţiile româno-maghiare s-au aflat tot timpul la nivelul cel mai înalt, Ungaria sprijinind eforturile României de aderare la UE. Relaţiile României cu Republica Moldova au un statut special, având în vedere că cele două ţări folosesc practic aceaşi limbă şi au un fond istoric comun. România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, la numai câteva ore după proclamarea independenţei noului stat (27 august 1991). Din declaraţia guvernului român, făcută cu acest prilej, reiese clar că, în viziunea autorităţilor de la Bucureşti, independenţa Moldovei era considerată o formă de emancipare de sub tutela Moscovei şi un pas spre reunificarea cu România. În prezent, România concepe relaţia sa cu Republica Moldova pe două coordonate majore: afirmarea caracterului special al acestei relaţii, conferit de comunitatea de limbă, istorie, cultură, tradiţii - realităţi ce nu pot fi eludate sau negate; dimensiunea europeană a cooperării bilaterale, având la bază obiectivul strategic al ambelor state de integrare în Uniunea Europeană. În aprilie 2009 relaţiile dintre România şi Republica Moldova s-au înrăutăţit prin introducerea de vize cetăţenilor români şi expulzarea ambasadorului României la Chişinău. Fostul Preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin a acuzat România de intervenţii în politica internă a Republicii Moldova. România a avut neînţelegeri cu Ucraina în legătură cu Insula Şerpilor şi cu platforma continentală a Mării Negre la est de Sulina, miza principală fiind zăcămintele de petrol şi de gaze din zonă. Problema a fost prezentată în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie. Astfel, CIJ, prin decizia nr. 2009/9 din 3 februarie 2009 a acordat 79,34% din zona în dispută României. României îi revin 9.700 km² iar Ucrainei îi revin 2.300 km² Prin decizia CIJ Insula Şerpilor rămâne în componenţa Ucrainei. Aceasta a fost a 100-a decizie a CIJ de la înfiinţarea sa. O altă problemă dintre cele două ţări este cea a construcţiei Canalului Bâstroe.