Studiu de caz Comparativ Privind Veniturile Publice în România și Grecia

Domeniu: Economie

Conține 1 fișier: docx

Pagini : 25 în total

Cuvinte : 4549

Mărime: 88.24KB (arhivat)

Puncte necesare: 8

UNIVERSITATEA:”ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI FACULTATEA: ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA: ADMINISTRATIE PUBLICA

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

CAPITOLUL1 3
Cadrul conceptual si metodologic 3
1.1Conceptul de cheltuiala publica. Structura cheltuielilor publice conform clasificatiei bugetare 3
1.2 Indicatori utilizati pentru aprecierea nivelului dinamicii si structurii cheltuielilor publice 4
CAPITOLUL 2 6
Analiza comparativa a nivelului si dinamicii cheltuielilor publice in ROMANIA si GRECIA 6
2.1 Ilustrare comparativa privind cheltuielile publice totale in Romania si Grecia 6
2.2 Nivelul si dinamica cheltuielilor publice totale in Romania si Grecia in perioada 2010-2014 6
2.3 Valorile coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice in raport cu PIB in Romania si Grecia 9
CAPITOLUL 3 11
Analiza comparativa a structurii cheltuielilor publice in ROMANIA si GRECIA 11
3.1 Analiza structurii economice a cheltuielilor publice in Romania si Grecia 11
3.1.1 Ilustrati comparativ in marime absoluta si ca pondere in totalul cheltuielilor publice ,intr-un tabel ,structura economica a cheltuielilor publice in Romania si Grecia in perioada 2010-2014 11
3.1.2 Pornind de la tabelul anterior realizati un grafic de tip stacked-columns pentru 3 exercitii bugetare (2010,2012,2014) pentru fiecare tara in care sa ilustrati greutatea specifica a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii economice 13
3.1.3 In baza tabelului si graficelor de mai sus, comentati ponderea cheltuielilor curente in totalul cheltuielilor publice facand trimiteri la masurile fiscal-bugetare intreprinse de guvernele celor doua tari in perioada 2009-2013 15
3.2 Analiza structurii functionale a cheltuielilor publice in Romania si Grecia 15
3.2.1 Ilustrati comparativ in marime absoluta si ca pondere in totalul cheltuielilor publice ,intr-un tabel ,structura functionala a cheltuielilor publice in Romania si Grecia in perioada 2009-2013 15
3.2.2 Pornind de la tabelul anterior realizati un grafic de tip stacked-columns pentru 3 exercitii bugetare (2009,2011,2013) pentru fiecare tara in care sa ilustrati greutatea specifica a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii functionale 17
3.2.3 In baza tabelului si graficelor de mai sus, comentati ponderea cheltuielilor pentru actiuni social-culturale in totalul cheltuielilor publice , facand trimiteri la masurile fiscal-bugetare intreprinse de guvernele celor doua tari in perioada 2009-2013 20
3.3 Concluzii 21
4. Lista tabelelor si a graficelor 23
BIBLIOGRAFIE: 24

Extras din proiect

CAPITOLUL1

Cadrul conceptual si metodologic

1.1Conceptul de cheltuiala publica. Structura cheltuielilor publice conform clasificatiei bugetare

Conceptul de cheltuială publică

Noțiunea de cheltuială publică s-a evidențiat pe fundalul apariției și evoluției consumului de resurse în formă bănească, în special, pentru satisfacerea de nevoi publice. Ea find utilizată în mai multe accepțiuni, atât în teorie cât și în practică, dintre care, se invocă, cel mai frecvent, sensul juridic și cel economic.

“ Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în expresie bănească care se manifestă între stat pe de-o parte şi persoane fizice şi juridice pe de altă parte, cu ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia”.

În raport cu modul de finanțare a obiectivelor/acțiunilor de interes public, sistemul cheltuielilor publice poate fi conceput prin prisma următoarelor componente majore :

Cheltuieli Bugetare – sunt acelea înscrise în bugetele publice și finanțate de fondurilor bănești administrate de către autoritățile publice, centrale sau locale. Ele se structurează în funcție de componentelesistemului bugetar și autoritățile publice.

Cheltuieli Extrabugetare – se efectuiază din venituri obținute și utilizate direct de cătreinstituțiilepublice, în cadrul propriei activități fără amai fi difuzate prin fondurile bugetare, ele ne mai fiind reflectate în bugetele utorităților statale.

Cheltuieli Speciale – ține de realizarea unor anumite obiective sau acțiuni de interes public si sunt finanțate din resurse publice ce se constituie în fonduri speciale, distincte, conduse direct de către anumite ministere sau alte organe de stat.

Cheltuielile înterprinderilor sau instituțiilor financiar-bancare cu capital de stat – fac parte din sistemul cheltuielilor publice dar nu se reflectă în bugetul public și respectiv nu sunt cheltuieli bugetare.

Structura cheltuielilor bugetare

În practica şi literatura financiară se folosesc următoarele clasificaţii:

a) clasificaţia administrativa

b) clasificaţia economică;

c) clasificaţia funcţională;

d) clasificaţia financiară;

e) clasificaţia folosită in organismele ONU.

a) Clasificaţia administrativă are la bază criteriul instituţiilor prin care se efectuează cheltuielile publice (ex: ministerele, institutiile publice autonome, unităţile administrativ teritoriale). Gruparea cheltuielilor pe criterii administrative este utilă deoarece alocaţiile bugetare se stabilesc pe beneficiari (ex: ministere, instituţii, judeţe, oraşe, comune etc.). Acest criteriu administrativ este folosit deci la repartizarea cheltuielilor publice pe ordonatorii de credite bugetare.

b) Clasificaţia economică foloseste doua criterii de grupare ; primul, conform caruia cheltuielile se impart in cheltuieli curente si cheltuieli de capital;al doilea imparte cheltuielile in cheltuieli ale serviciilor publice si cheltuieli de transfer.

c) Clasificaţia funcţională foloseşte ca şi criteriu domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice şi alte destinaţii de cheltuieli privind transferurile între diferite niveluri ale administraţiei publice, plata dobânzilor la datoria publică sau constituirea de rezerve.

d) Clasificaţia financiară grupează resursele financiare (cheltuielile publice) în funcţie de momentul în care se efectuează în următoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli definitive; cheltuieli temporare; cheltuieli virtuale sau posibile.

e) Clasificaţia pe care o foloseşte ONU grupează cheltuielile publice după două criterii principale: primul vizeaza punctul de vedere funcţional (servicii publice generale,aparare, educatie, sanatate,securitate sociala ,locuinte si servicii comunale etc.) pe cand al doilea vizeaza punctul de vedere economic( consum final ,formarea de capital , achizitii de terenuri si active necorporale, -transferuri de capital etc.).

1.2 Indicatori utilizati pentru aprecierea nivelului dinamicii si structurii cheltuielilor publice

Un prim indicator privind nivelul cheltuielilor publice este volumul cheltuielilor publice. Acest indicator reprezintã o însumare a cheltuielilor publice, la nivelul tuturor bugetelor. Suma cheltuielilor publice ale tuturor bugetelor mai este cunoscutã şi sub denumirea de cheltuieli publice totale neconsolidate (CPTN). Dacã eliminãm transferurile (T) din cheltuielile publice totale neconsolidate obţinem cheltuielile publice totale consolidate.

CPTC = CPTN - T

În comparaţii internaţionale se foloseşte, ca indicator privind nivelul cheltuielilor publice, ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut.

PC/PIB=C/PIB*100

Un alt indicator folosit în comparaţii internaţionale îl reprezintã cheltuielile publice medii pe locuitor exprimate în moneda naţională sau într-o monedă de circulaţie internaţională, în general USD.