Cuprins
- PLEDOARIE ANTI-CRIZA 3
- I. ABORDARI TEORETICE PRIVIND UNIVERSUL CONCEPTUAL AL CRIZEI
- 1.1. ORIGINI SI DISTINCTIVITATE 5
- 1.2. UN TUR DE FORTA PRINTRE ACCEPTIILE EXISTENTE .6
- 1.3. CRIZA– EFECT AL SOCIETATII DE RISC SI AL DEZVOLTARII SOCIALE 9
- 1.4. CRIZA ORGANIZATIONALA – A DECIDE VERSUS A COMUNICA .10
- 1.5. TIPURI DE CRIZE ORGANIZATIONALE 12
- 2. PRIM-AJUTOR DE RELATII PUBLICE ÎN SITUATII DE CRIZA
- 2.1. O PRIVIRE DE ANSAMBLU 18
- 2.2. ETAPELE UNUI MANAGEMENT DE CRIZA EFICIENT
- 2.2.1. Recunoasterea simptomelor 19
- 2.2.2. Prevenirea .22
- 2.2.3. Pregatirea
- 2.2.3.1. Estimarea vulnerabilitatilor 26
- 2.2.3.2. Activarea celulei de criza 27
- 2.2.3.3. Elaborarea planului de management al crizei 29
- 2.2.4. Abordarea situatiei de criza . 32
- 2.2.4.1. Aflarea necunoscutei .34
- 2.2.4.2. Conturarea sistemului de comunicare 35
- 2.2.4.3. Selectarea strategiilor de comunicare . .39
- 2.2.4.4. Purtatorul de cuvânt al institutiei .44
- 2.3. EVALUAREA PERFORMANTEI ORGANIZATIONALE .47
- 3. ANTIDOT DE RELATII PUBLICE. SCANDAL CU BAXURI DE TIGARETE GOALE LA VAMA-VECHE
- 3.1. PROFILUL COMPANIEI .52
- 3.2. DECLANSAREACRIZEI. AFLAREA NECUNOSCUTEI .53
- 3.3. REACTIA LA SITUATIA DE CRIZA .56
- 3.3.1. Sursele de informare 56
- 3.3.2. Celula de criza.Prima declaratie publica . 57
- 3.3.3. Mai mult decât o chestiune de credibilitate 59
- 3.3.4. Strategia de comunicare . 60
- 3.4. COMUNICAREA CU PUBLICURILE PRIMARE 62
- 3.5. COMUNICAREA CU MEDIA 63
- 3.6. IMPACT SI CREDIBILITATE .65
- 4. CONCLUZII 66
- ANEXE
- 1. Articole inflamatorii - sinteza presa scrisa 67
- 2. Audiovizual – expunere la mesaj 70
- 3. Impact media–audiovizual 71
- 4. Transcrieri stiri TV 73
- 5. Prezenta zilnica în presa scrisa 78
- 6. Partialitatea stirilor 79
- 7. Impact si credibilitate 80
- BIBLIOGRAFIE 81
Extras din proiect
PLEDOARIE ANTI-CRIZA
Cu 14 ani în urma, Delumeau scria :
„Pe parcursul istoriei comunitatii umane, temerile se schimba dar frica ramâne. Omul este implicat într-un dialog permanent cu frica. Ne straduim asadar mereu sa depasim frici vechi sau noi, care ameninta sa ne paralizeze. Umanitatea e confruntata cu invazia somajului, cu nesiguranta agravata de atacurile teroriste, cu poluarea cauzata de defectarea centralelor nucleare sau a combinatelor chimice, cu ofensiva cumplita a cancerului si difuzia virusului HIV.”
Înca de acum 14 ani gaura în stratul de ozon a crescut semnificativ, vacile au contractat sindromul nebuniei, s-au îmbolnavit apoi de febra aftoasa, virusul Milenium ne-a pus la îndoiala sistemele informatice. Si multe altele.
În România, fondurile de investitii au înselat încrederea investitorilor, bancile au falimentat una câte una, marile întreprinderi de stat s-au confruntat cu proteste masive cauzate de privatizarea fortata, minele s-au închis împingându-si minerii la greve destructive, rata inflatiei este în continuare o variabila necontrolata, companii de tipul celei de la Rosia Montana au creat precedentul unor dezastre ecologice de amploare, laptele a fost contaminat cu pesticide s.a.m.d.
Crizele – la scara mai mica sau mai mare – tin, dupa toate aparentele, de domeniul cotidianului. Pentru ca ele sa nu alimenteze permanent fricile de care vorbea Delumeau, tot de domeniul cotidianului trebuie sa tina si tratarea lor. Relatiile publice detin trusa de prim ajutor în situatii de criza si, totodata, dispun de metodele preventive cele mai eficiente. Ceea ce mi-am propus este sa argumentez si sa ilustrez faptul ca astazi, mai mult decât oricând, companiile trebuie sa fie în permanenta alerta, prin elaborarea pro-activa a programelor de relatii publice de management al crizei, pentru a fi astfel capabile sa detecteze la timp si sa trateze potentiale situatii generatoare de criza, raspunzând prompt presiunilor media si ale publicurilor.
M-am oprit, în demersul pe care mi l-am asumat, la tratarea cu metode ce tin de relatii publice a crizei în corporatii, pentru ca astazi vulnerabilitatile acestor constructe sociale sunt mai diversificate si mai vizibile decât oricând de-a lungul istoriei. Unele dintre aceste vulnerabilitati sunt rezultatul direct al schimbarilor suferite în mediul social (de exemplu, reglementarea chestiunii protectiei mediului, a agresiunii sexuale la locul de munca), altele apar ca efect al schimbarii în structurile economice (privatizarea este un exemplu). Simultan cu rafinarea tipologiilor crizei organizationale se dezvolta si mijloacele diseminarii rapide a situatiilor de criza prin canalele mediatice din ce în ce mai atente, în consecinta mai critice în legatura cu rolul corporatiilor.
1. ABORDARI TEORETICE PRIVIND
UNIVERSUL CONCEPTUAL AL CRIZEI
1.1. ORIGINI SI DISTINCTIVITATE
Criza este la origine un concept de natura medicala, hipocratic. „Toate bolile cunosc un moment de cotitura care se concretizeaza într-o stare de criza. Din acest punct, unele sunt fatale, altele conduc la convalescenta; restul se transforma, îmbracând o forma cu totul noua.” Criza este, din acest punct de vedere, definita ca fiind „o stare de nesiguranta si incertitudine, de suspans, în asteptarea sfarsitului iminent al bolii”2 – asadar, extrapolând, un moment al adevarului si al deliberarii, când totul se schimba rapid si ireversibil. Vorbim de o înlantuire cauza-efect, în care nesiguranta, destabilizarea, accelerarea constituie elementele-cheie.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu de Caz - Gestionarea Crizei Organizationale a Companiei GFS Duty Free ca Sursa a Crizei de Imagine
- Anexe si bibliografie.doc
- Criza organizationala.doc