Studiu de caz privind concurența neloială cu privire la SC Begonia SRL și SC Kleidung SRL

I. Cadrul general al reglemantării

I.1. Consideraţii generale

Concurenţa este un element definitoriu al economiei de piaţă şi reprezintă motorul dezvoltării economico-sociale.

În general prin concurenţă se înţelege o confruntare între tendinţe adverse, care converg spre acelaşi scop. Prin concurenţă, în sens juridic înţelegem confruntarea dintre agenţii economici cu activităţi similare sau asemănătoare, exercitate în domeniile deschise pieţei pentru câştigarea şi conservarea clientelei, în scopul rentabilizării propriei întreprinderi

I.1.1. Premise

Din punct de vedere economic, concurenţa, pentru a fi posibilă presupune o piaţă organizată pe baza următoarelor reguli: independenţa şi descentralizarea activităţii de producţie, de distribuţie şi de consum, libertatea de iniţiativă fără constrângeri sau limitări, de ordin administrativ şi proprietatea privată asupra unui procent semnificativ din totalitatea mijloacelor de producţie.

I.1.2. Funcţii

În condiţiile de piaţă liberă concurenţa îndeplineşte câteva funcţii definitorii:

- facilitează ajustarea automată a cererii şi ofertei în toate domeniile

vieţii economice;

- împiedică fixarea preţurilor printr-o politică de monopol exercitată

de anumiţi agenţi economici;

- stimulează invenţiile şi inovaţiile, crearea de produse ori servicii noi

de o calitate tot mai bună;

- asigură o alocare raţională a resurselor în funcţie de diferitele

utilităţi solicitate pe piaţă;

- stabileşte o repartizare a beneficiilor proporţională cu contribuţia

efectivă a agenţilor economici în activitatea de producere a unor bunuri şi de prestare a unor servicii şi de distribuţie a acestora.

I.1.3. Formele concurenţei

În funcţie de anumite criterii în literatura juridică de specialitate se face deosebire între mai multe forme ale concurenţei. După gradul de libertate se distinge între concurenţa pură sau perfectă şi concurenţa eficientă sau posibilă.

Concurenţa pură sau perfectă are trăsături cum ar fi: atomicitatea pieţei (un număr mare de agenţi mici şi mijlocii), omogenitatea produselor şi serviciilor (relativa similitudine calitativă a acestora), transparenţa (posibilitatea consumatorilor de a cunoaşte caracteristicile şi preţurile produselor care li se oferă), pluralitatea de opţiuni mobilitatea factorilor de producţie determinată de factori care ţin exclusiv de piaţă. În raport cu acest tip de concurenţă statul nu intervine în economie decât pentru asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea spontană a concurenţei economice. Concurenţa perfectă a funcţionat în perioada de început a capitalismului. În timp, tendinţa a fost de a se promova o altă formă a concurenţei denumită convenţional concurenţă eficientă sau posibilă.

Intervenţia statului in cazul concurenţei eficiente constă în îndeplinirea de către acesta a unor funcţii de reglementare, de asistenţă şi de gestiune

Concurenţa eficientă se concretizează prin trei trăsături specifice şi anume:

- caracterul deschis al pieţei (toţi agenţii economici se bucura de

accesul liber pe piaţă);

- libertatea de acţiune pe piaţă (toate întreprinderile îşi pot stabili în

mod autonom politica în raport cu ceilalţi concurenţi si cu consumatorii);

- toţi utilizatorii şi consumatorii să beneficieze de un grad satisfăcător

de libertate în alegerea furnizorului şi a mărfii dorite