Studiu de Fezabilitate

CAPITOLUL I. STUDIUL DE FEZABILITATE PRIVIND INFORMATIZAREA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII

I.1. Rolul şi obiectivele studiului de fezabilitate

Deseori, în practica economică, apare necesitatea fundamentării unor decizii majore privind selectarea variantelor de realizarea a unor proiecte complexe care antrenează importante resurse materiale, umane, financiare şi de timp. Aceste decizii se pot lua pe baza unor studii de fezabilitate care oferă informaţiile sintetice necesare factorilor decizionali.

Studiul de fezabilitate are menirea de a maximiza nivelul cunoaşterii „know how“ , de a estima anticipat dacă proiectul propus va angaja mai multe resurse băneşti decât cel în funcţiune sau decât celelalte proiecte definite ca alternative, precum şi de a minimiza riscul pe care organizaţia şi-l asumă prin adoptarea unui proiect.

Între studiul de fezabilitate şi investigaţia preliminară există câteva deosebiri importante pentru analişti şi beneficiari. Astfel, în timp ce investigaţia preliminară este o abordare „top-down“, orientată pe obiective şi bazată pe analiză, studiul de fezabilitate este o abordare „bottom-up“, orientată pe soluţii existente şi bazată pe construcţii.

O altă deosebire constă în faptul că un studiu de fezabilitate presupune cunoscută structura funcţiilor necesare pentru a satisface un obiectiv, efortul major constituindu-l identificarea, amplasarea şi asamblarea funcţiilor printre modulele aflate în jurul unui nucleu.

Deoarece fiecare modul este bine cunoscut, adăugarea lui la sistem arată aportul său la îmbunătăţirea funcţionării sistemului lărgit.

Estimarea costurilor de obţinere a unei soluţii depinde de cât de bine, rapid şi eficient pot fi modulele asamblate şi testate. Pe de altă parte, investigaţia preliminară urmăreşte să definească problema, studiul de fezabilitate este orientat spre indicarea gradului de fezabilitate al unui număr de variante de proiect care sunt comparate în funcţie de anumiţi factori de fezabilitate.

De exemplu, variantele se pot compara având în vedere durata de realizare, tehnologia şi calificările necesare, beneficiile estimate, precum şi costurile implicate în realizarea lor.

Studiile de fezabilitate sunt mai valoroase atunci când problemele şi oportunităţile sunt clare, bine definite şi cunoscute, astfel prognosticarea fezabilităţii după aceşti factori devine incertă şi riscantă.

Un rol important al acestor studii este şi faptul că ele oferă o imagine clară a situaţiilor reale, a potenţialului economic şi o poziţie pe care o obţine pe piaţă agentul economic, în contextul în care îşi desfăşoară activitatea în funcţie de principalele oportunităţi ce-i sunt disponibile.

În acest sens, studiul de fezabilitate poate să înlesnească deciziile de plasare a capitalului de la investitori străini şi autohtoni, şi în acelaşi timp, să reducă riscul şi să garanteze obţinerea unor profituri sigure şi atractive.

La nivelul macroeconomic, studiul de fezabilitate reprezintă un instrument util în fundamentarea politicii de restructurare şi privatizare a economiei naţionale.

I.2. Etapele studiului de fezabilitate

Echipa care realizează studiul de fezabilitate trebuie să aibă competenţele necesare pentru elaborarea indicatorilor de măsurare a eficienţei sistemului, documentarea şi proiectarea sistemului, estimarea efectelor directe şi a celor indirecte ale implementării noului sistem, elaborarea unor programe pentru stabilirea performanţelor şi a riscului, planificarea şi conducerea sistemelor complexe, cât şi pentru elaborarea de rapoarte pentru conducere, inclusiv elaborarea şi prezentarea studiului de fezabilitate .

În cadrul existenţei unor riscuri speciale asociate proiectului, datorate utilizării de tehnologii complexe, baze de date, distribuite, soft nou testat, etc., pentru diminuarea probabilităţii de eşec se vor coopta în echipă, pe lângă analişti, specialişti cu experienţă în domeniu, precum şi experţi sau consultanţi externi.

Pentru estimarea corectă a eficienţei proiectului şi luarea unor decizii fiabile este necesar ca analistul (echipa) să ia în calcul şi să analizeze eventualele schimbări ce pot să apară în evoluţia activităţii sistemului şi a mediului acestuia. În acest sens, se pot construi două variante ale proiectului, una pesimistă şi alta optimistă, în care toate estimările sunt luate în sens nefavorabil şi respectiv favorabil.

Pe baza acestor date se reface analiza şi se obţine marja de influenţă posibilă a elementelor de risc şi incertitudinii asupra rentabilităţii proiectului.

În acest scop, se poate folosi şi analiza senzitivităţii soluţiei (variante de proiect) alese, în care calculele se fac succesiv, modificând pe rând câte un element, iar apoi o combinaţie relativă de elemente.

Se poate stabili astfel ce influenţă are asupra rentabilităţii proiectului, modificarea unui element (creşterea preţurilor anumitor resurse, modificarea cursului valutar, creşterea salariilor, etc.) sau a unui grup de elemente.

Echipa care realizează studiul de fezabilitate trebuie să aibă în vedere obiectivele sistemului, cerinţele utilizatorilor şi limitele sistemului, pentru evitarea riscului alocării incorecte a unor resurse importante. În acest scop, echipa poate să consulte documentaţie referitoare la investigarea unui sistem similar.

Realizarea sistemului de fezabilitate implică un volum considerabil de muncă pentru culegerea informaţiilor prin intervievarea managerilor de la diferite nivele ierarhice, pentru studiul „simptomelor“ sistemului prin analiza-diagnostic, precum şi pentru studierea activităţilor conexe care pot afecta rezolvarea problemei.