Studiu de Fezabilitate

Introducere

În literatura de specialitate, au apărut multe lucrări referitoare la studiile de fezabilitate, care oferă însă o prezentare teoretică, cu informaţii generale asupra modului de elaborare a acestor studii, motiv pentru care am încercat în lucrarea de faţă să ofer elemente practice celor ce întocmesc asemenea studii şi să convingă managerii societăţilor comerciale de a se sprijini în luarea deciziilor pe asemenea studii. Există şi impedimente, deoarece un studiu de fezabilitate rămâne valabil doar o perioadă limitată de timp, iar condiţiile avute în vedere la întocmirea sa se schimbă, şi ca urmare, şi acesta trebuie reconstituit.

Elaborarea studiilor de fezabilitate a devenit o activitate importantă în etapa actuală, urmărindu-se redresarea şi rentabilizarea societăţilor comerciale cu capital de stat, privat sau mixt. Pentru aceasta trebuiesc avute în vedere mai multe aspecte:

- Studiile de fezabilitate nu sunt preocupări de moment, ele urmând a se elabora, pe etape, în continuare ori de câte ori managerul societăţii va sesiza schimbări importante apărute pe plan naţional sau internaţional în ce priveşte produsele, performanţele şi calitatea acestora, piaţa, tehnologiile, resursele de producţie, etc. În etapa actuală elaborarea de studii de fezabilitate constituie una din condiţiile dinamismului şi eficienţei activităţilor societăţii comerciale.

- Studiile de fezabilitate includ, de obicei, şi activităţile de restructurare şi fără îndoială pe cele de retehnologizare şi de dezvoltare. În acest mod studiile de fezabilitate constituie elementul integrator al acestor preocupări. Ele se sprijină pe unele studii preliminare ale căror concluzii vor fi folosite în variantele studiilor de fezabilitate.

- Fiecare societate comercială constituie o problemă aparte, studiile de fezabilitate fiind orientate către rezolvarea concretă a problemelor majore ale acesteia, totuşi în elaborarea lor poate fi utilizată o metodologie comună, care este prezentată mai pe larg în această lucrare.

- Adesea este util şi necesar să se întocmească un studiu de prefezabilitate care să analizeze într-o manieră succintă posibilităţile de dezvoltare sau de restructurare a societăţii, pentru ca apoi, după decizia Consiliului de Administraţie referitoare la varianta indicată spre a fi adoptată, să treacă la elaborarea studiului de fezabilitate propriu zis, care să se concentreze asupra recomandărilor primite.

- Orice studiu de fezabilitate are la bază ipoteze şi premise cu privire la evoluţia viitoare care constituie împreună cu realizările perioadei trecute baza întocmirii variantelor de perspectivă.

- Studiile de fezabilitate trebuie să se încheie cu propunerea unei strategii de dezvoltare pe termen mediu sau lung cu precizarea activităţilor în care se va acţiona, rezultatelor economice probabile, efortului necesar, etapizarea acestuia, incertitudinea şi riscul în atingerea rezultatelor.

Studiul de fezabilitate are un rol complex, ca document de bază pentru luarea deciziilor de către Consiliul de Administraţie cu privire la evoluţia viitoare a societăţii respective. Totodată, studiile au o mare importanţă în rezolvarea problemelor complexe la nivel macroeconomic, deoarece ele pot îmbina diverse activităţi, cum ar fi exploatarea resurselor naturale, transporturi, dezvoltarea reţelelor de distribuţie a produselor, înfiinţarea de secţii sau filiale, etc.

După anul 1990, elaborarea studiilor de fezabilitate au făcut obiectul mai multor măsuri legislative, dintre care menţionăm:

- HG 64/1991, prin care s-a prevăzut obligativitatea elaborării de către fiecare societate comercială a unui studiu de fezabilitate într-un termen foarte scurt, însă lipsa de experienţă şi-a spus cuvântul astfel că au apărut lucrări neconcludente, temenele fiind de cele mai multe ori depăşite cu chiar 1-2 ani.

- Legea 31/1990 şi HG 250/1991 referitor la desprinderea unei secţii dintr-o societate comercială şi transformarea ei în societate independentă, acţiune care se va face pe baza unui studiu de fezabilitate.

Acestora li se mai adaugă:

» Instrucţiunile nr.32/1993 ale Ministerului FinanTelor privind conţinutul cadru al studiilor de fezabilitate.

» Normele de creditare cu privire la datele ce trebuie conţinute în studiile de fezabilitate pentru acordarea de credite bancare.

» Propunerile ONU-CEE şi ONUDI în legătură cu conţinutul studiilor de fezabilitate şi elaborarea indicatorilor dinamici bazaţi pe valori discontate.

Practica a arătat că, ţinând seama de destinaţia lor, există mai multe categorii de studii de fezabilitate, pentru:

• Obiective noi, de producţie sau servicii.

• Dezvoltarea societăţilor comerciale existente, care au un profil bine definit.

• Restructurarea societăţilor comerciale care nu ai profit.

• Privatizare.

• Desprinderea unei secţii dintr-o societate comercială.

• Lichidarea societăţii comerciale.

• Înfiinţarea unei sicietăţi mixte.

Fiecare din aceste categorii de studii de fezabilitate au specificul lor, care decurg din obiectivele urmărite. Deosebiri în conţinutul acestor studii vor exista şi după domeniile studiate, principalul scop urmărit rămânând acelaşi, adică ameliorarea rezultatelor economice.

Obiectivele concrete ce vor trebui avute în vedere la elaborarea studiilor de fezabilitate sunt:

o Economisirea de mijloace;

o Redresarea economică a societăţii prin ameliorarea performanţelor şi calităţii produselor;

o Conturarea unei strategii pe termen mediu sau lung în care să se înscrie deciziile succesive adoptate de managerii societăţii;

o Evidenţierea aspectelor ce implică privatizarea societăţii printre care evaluarea patrimoniului, cifra de afaceri (în dinamică), capital social, profit probabil, locurile de muncă, etc.

În concluziile studiilor de fezabilitate sunt necesare estimări asupra costului şi oprtunităţii restructurării precum şi asupra metodei de privatizare ce oferă condiţiile cele mai favorabile.

Studiile de fezabilitate vor trebui însoţite de studii adiacente care să privesc în special:

• Informatizarea activităţilor esenţiale ale societăţii, şi dotarea cu echipamentul şi personalul corespunzător;

• Cercetarea ştiinţifică proprie;

• Reorganizarea societăţii ca element esenţial al managementului performant;

• Colaborarea cu alte societăţi sub diverse forme.

În tratarea lucrării s-a menţionat necesitatea unor studii premergătoare care, în afară de analiza diagnostic, privesc:

- Prognoza produselor;

- Prognoza tehnologiilor legată de procesele de producţie;

- Studii de piaţă (marketing) cu accent asupra concurenţei, cu analiza cerinţelor consumatorilor.

Capitolul I

STUDII PENTRU REALIZAREA UNEI INVESTIŢII

Orice lucrare de investiţii, mai ales cele din sfera productivă, necesită fonduri investiţionale importante, angajate pe o perioadă relativ mare de timp; execuţia lucrării se face în 1-3 ani, în timp ce efectele (profiturile) sunt obţinute într-o perioadă îndelungată de 10-20 ani (în cazul clădirilor, 70-80 ani şi chiar mai mult). De asemenea, trebuie avut în vedere şi faptul că, adeseori, obiectivele de investiţii sunt, în mod practic, unicate, că şi în cazul celor care se aseamănă există operaţii şi activităţi care le diferenţiază.

Iată de ce, înainte de realizarea investiţiei este necesară întocmirea unui ansamblu de studii, proiecte, documentaţii pentru o fundamentare temeinică a eficienţei viitorului obiectiv. În acest capitol vom prezenta principalele etape şi documente necesare realizării unei investiţii.

1.1. Studiile de oportunitate

Prin studiile de oportunitate se identifică posibilităţile de a investi şi au ca scop evaluarea generală a cererii de anumite bunuri concomitent cu punerea în evidenţă a unor caracteristici, avantaje, trăsături dominante ale ramurii economice, zonei geografice, domeniului de activitate etc. Prin ele se urmăresc atragerea viitorilor investitori, acţionari, antreprenori etc., precum şi formularea de „idei” de proiect cu scopul de a provoca reacţii din partea celor interesaţi. În general, studiile de oportunitate sunt schematice, cu estimări globale şi necesită un nivel redus al cheltuielilor.

Studiile de oportunitate pot fi : regionale, sectoriale şi speciale. Prin studiile regionale se identifică posibilităţile de a investi într-o anumită regiune, zonă administrativă, cu un anumit potenţial economic, dar cu excedent de forţă de muncă, cu piaţă de desfacere asigurată, potenţial al cumpărătorilor, posibilităţi de aprovizionare cu materii prime, în funcţie din zonă, gradul de activitate a zonei etc.