Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 27 în total
Cuvinte : 9576
Mărime: 70.07KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Adrian Tureck
FACULTATEA:Management, Inginerie Economica si dezvoltare Rurala SPECIALIZARE: Management in Alimentatie Publica si Agroturism

Cuprins

I.CADRUL NATURAL pg 3

1. Asezare pg 3

2.Vecinatati pg 3

3. Soluri pg 3

4. Flora pg 4

5. Fauna pg 4

6. Clima pg 5

7. Hidrografie pg 6

8. Resurse naturale pg 6

II.POTENTIAL ECONOMIC pg 7

1.Agricol pg 7

2.Industrie pg 10

3.Silvicultura pg 12

4.Turism pg 14

III.POPULATIA SI RETEAUA DE LOCALITATI pg 16

1.Reteaua de localitati pg 16

2.Populatia pg 19

IV.INFRASTRUCTURA pg 19

1.Transport public pg 19

2.Retea de cai ferate pg 20

3.Transport aerian pg 20

4.Telecomunicatii pg 21

5.Infrastructura tehnico-edilitara pg 21

6.Energie electrica pg 22

7.Energie termica pg 22

V.PLANURI DE PROTECTIE, REABILITARE SI CONSERVARE A MEDIULUI pg 23

VI.BIBLIOGRAFIE pg 27

Extras din document

JUDETUL MURES

I. CADRUL NATURAL

1. ASEZARE

Judetul Mures este situat în zona central-nordică a tării în centrul Podisului Transivaniei, fiind cuprins între meridianele 23°55’ si 25°14’ longitudine estică si paralele 46°09’ si 47°00’ latitudine nordică.

Judetul se întinde între culmile muntoase ale Călimanului si Gurghiului până în Podisul Târnavelor si Câmpia Transilvaniei.

Axa fizico-geografică a judetului este râul Mures care străbate judetul de la NE către SV pe o distantă de 140 km, râul împrumutând si numele judetului.

2. VECINATATI

Judetul Mures se învecinează cu alte sapte judete.

La nord-est cu judetul Suceava pe o distantă 15 kilometri, limita fiind culmile masivului Călimani.

Pe latura estică pe o distantă de 130 kilometri se învecinează cu judetul Harghita, limita fiind descrisă pe directia nord-sud de muntii Călimani, defileul Muresului între Toplita si Stânceni, muntii Gurghiului până aproape de Sovata, traversează apoi cursul superior al Târnavei Mari până la intersectia acestuia cu râul Homorodul Mare.

La extremitatea sud-estică judetul Mures se învecinează pe o portiune de 20 km cu judetul Brasov.

În partea de sud-vest pe o distantă de 80 de km se învecinează cu judetul Sibiu. Limita cu acest judet începe la intersectia dintre Târnava Mare si Hârtibaci, traversează Târnava Mare lângă Danes, Mures apoi urmează linia descrisă de cele doua Târnave până în apropiere de sud-vestul orasului Târnăveni.

Hotarul cu judetul Alba lung de 40 km este cuprins între Târnava Mică si râul Mures si se află în partea de sud-vest a judetului Mures.

La confluenta Ariesului cu Muresul începe granita cu judetul Cluj, în partea de vest a judetului Mures, si traversează colinele Câmpiei Transilvaniei pe o distantă de aproape 60 km.

În partea de nord pe o distantă de 100 km, judetul Mures se învecinează cu judetul Bistrita-Năsăud linia de demarcatie dintre cele două judete fiind dealurile din Câmpia Transilvaniei, Subcarpatii interni iar spre final Muntii Călimani la o altitudine de 2000 m.

3. SOLURI

În zonele muntoase sunt cele mai răspândite solurile monate brune si cele brune-gălbui podzolite, brune acide, andosolurile, dar si cele podzolice feriiluviuale.

În părtile înalte ale muntilor apar si solurile scheletice; pe versanti solurile predominante sunt cele tinere de grohotisuri.

Solurile de pajisti alpină se întâlnesc în deosebi în zona craterului mare al Pietrosului din Muntii Călimani.

În zona de contact dintre partea muntoasă si subcarpati pot fi întâlnite soluri scheletice si soluri podzolice argiloiluviale pseudogleizate.

În zona de deal si podis cele mai frecvente soluri sunt cele: silvestre, brune închise de pădure, argiloiluviale, podzolice argiloiluviale pseudogleizate, brune de pădure cernoziomice.

În Câmpia Transilvaniei predomină solurile silvestre brune si cernoziomurile levigate, solurile negre de fâneată, bălane de coastă si cele erodate, cernoziomurile levigate freatic, precum si cele humicogleice.

În partea de vest a acestei câmpii sunt răspândite solurile cernoziom carbonatic, iar în partea de est cele brun închise de pădure cernoziomice pseudorendzinice, acestea din urmă favorizând dezvoltarea vegetatiei forestiere.

Pe arii mai restrânse în special în văi pot fi întâlnite lăcovisti si sărături, pe terase soluri aluviale care favorizează culturile de cereale, iar în lunci soluri hidromorfe si solurile de mlastină.

4. FLORA

Datorită factorilor fizico-geografici vegetatia este diferentiată în functie de zonarea altitudinală.

Din perspectiva aspectelor floristice judetul Mures poate fi încadrat în provincia dacică, partea montană din nord-est face parte din tinutul Carpatilor Orientali, iar zona de deal din tinutul Bazinului Transilvaniei.

Vegetatia etajului alpin este formată din pajisti primare, ierburi (graminee alpine) si tufărisuri pitice în subetajul superior.

În subetajul inferior (altitudini de sub 2000 m) vegetatia este formată din pajisti primare si secundare însotite de păruscă (Festuca supina), tăposică (Nardus stricta), iarba stâncilor (Agrostis rupestis), jneapăn (Pinus montana), ienupăr (Juniperus sibirica) si anin verde (Alnus viridis).

În etajul montan (între 800-1600 m) vegetatia este formată din: molidisuri (Picea excelsa) amestecate cu brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), anin alb (Alnus incana), anin negru (Alnus glutinosa), larită (Larix decidua). afinisuri, zmeurisuri, etc.

Vegetatia etajului de deal si podis este grupată în 2 subetaje: subetajul gorunetelor si subetajul stejăretelor.

Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris), gârnită (Quercus fraineto), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), arbusti precum alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanquinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinosa), măcesul (Rosa canina).

Din subetajul stejăretelor pot fi mentionate: stejarul (Quercus robur), teiul, artarul, frasinul, ulmul, jugastrul, pajisti sub forma fânetelor si păsuni naturale.

Vegetatia etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetatii din vestul Câmpiei Transilvaniei din care merită amintite: bujorul românesc (Paeonia tenuifolia), Iris humilisul, Stepa stenophilia,etc.

Vegetatia intrazonală constituită din păduri de luncă, fânete de luncă, stuf, papură, etc.

5. FAUNA

Ca si zonă zoogeografică judetul Mures se încadrează în provincia dacică cu o faună diferentiată în 3 etaje: etajul montan, etajul de deal si podis, etajul apelor curgătoare.

Etajul montan este format din variate specii având numerosi reprezentanti printre care: cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverita (Sciurus vulgaris), mistretul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), cocosul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pitigoiul de munte (Parus montanus), etc.

Preview document

Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 1
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 2
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 3
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 4
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 5
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 6
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 7
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 8
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 9
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 10
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 11
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 12
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 13
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 14
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 15
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 16
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 17
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 18
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 19
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 20
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 21
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 22
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 23
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 24
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 25
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 26
Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș - Pagina 27

Conținut arhivă zip

  • Studiul Privind Indicatorii Necesari Realizarii Planului de Amenajare a Teritoriului Judetului Mures.docx

Alții au mai descărcat și

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Întreprinderea în era globalizării

In era globalizarii, specialitii in domeniu vorbesc despre “intreprinderea digitala”, “intreprinderea virtuala” sau “intreprinderea mileniului...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Ai nevoie de altceva?