SUA versus China

SUA vs China

Evenimentele din 2001 au adus o noua provocare pentru economia si pentru politica economica ale Statelor Unite ale Americii. Razboiul impotriva terorismului a contribuit la dezvoltarea de noi cereri asupra economiei. SUA a intrat in sec XXI cu o economie care era mai mai puternica si plina de succes ca niciodata. Chiar daca SUA detine mai putin de 5% din populatia lumii, este contabilizata ca detine mai mult de 25% din productia mondiala. In anii 1990, economia americana a cunoscut cea mai lunga si neintrerupta perioada de expansiune din istoria sa. Un val de inovatii tehnologice in domeniul calculatoarelor, telecomunicatiilor si in stiinte biologice au afectat in mod profound “mersul” Statelor Unite ale Americii. SUA au ramas o economie de piata. Americanii continua sa creada ca o economie, in mod general, functioneaza profitabil atunci cand deciziile despre ce se produce si preturile ce trebuie fixate sunt hotarate de milioanele de cumparatori si vanzatori, nu de Guvern sau de interese private puternice. In afara faptului ca americanii cred ca o piata liberea promoveaza o economie eficienta, ei se vad ca o modalitate de a promova propriile valori politice, ca de exemplu, credinta in libertate individuala si pluralism politic.

În ultimii peste 20 de ani, economia chineza a cunoscut o dezvoltare rapida. In aceasta perioada, ritmul mediu de crestere a economiei chineze a depasit 9%, iar PIB a crescut de circa 8 ori. La ora actuala, China se situeaza pe locul al 6-lea pe plan mondial din punct de vedere al puterii economice. In domeniul comertului exterior, columul schimburilor comerciale ale Chinei din anul 2001 a depasit 500 de miliarde de dolari SUA, clasîndu-se tot pe locul al 6-lea, dupa Statele Unite, Germania, Japonia, Franta si Marea Britanie. Cooperarea Chinei cu strainatatea în plan economic si tehnologic a cunoscut o evolutie ascendenta. Astfel, la sfîrsitul anului trecut, China a aderat la Organizatia Mondiala a Comertului. Pîna în luna februarie, China a utilizat capital strain în valoare de peste 4OOO de miliarde de dolari americani, ceea ce a situat-o pe locul al 2-lea în lme dupa Statele Unite. Cresterea economica a creat conditiile necesare pentru îmbunatatirea nivelului de trai al populatiei. Pîna la sfîrsitul anului 2000, circa un miliard 3OO de milioane de oameni au început sa duca o viata decenta, PIB pe cap de locuitor ajungînd la 8OO de dolari americani. De mentionat ca, în decursul a 2O de ani, guvernul chinez a salvat 2OO de milioane de oameni din situatia de saracie.

Cu toate ca în ultimii 2O de ani, economia chineza a înregistrat o dezvoltare dinamica, ea a parcurs un drum extrem de sinuos. In anii 90 ai secolului trecut, economia chineza a trecut printr-o perioada de „supraîncalzire” care a generat inflatie. Guvernului chinez i-au trebuit 3 ani pentru rezolvarea acestei probleme. Dar, la putin timp dupa aceea, economia chineza a fost afectata de criza financiara ce s-a produs în Asia. În acest context, China a adoptat masuri active si eficiente, contracarand cu succes repercusiunile crizei asiatice asupra economiei nationale. Mai mult, China a aplicat o politica de nedevalorizare a monedei nationale Renmibi, ajutand tarile din Asia de Est si Sud-Est sa depaseasca greutatile economice si jucand un rol important în stabilizarea economiei asiatice. Actiunile responsabile ale Chinei s-au bucurat de aprecierea comunitatii internationale. Anul trecut, în conditiile în care economia mondiala s-a aflatt în recesiune, economia chineza a mentinut o crestere cu 7,3% .In ultimii ani, rezerva de valuta a Chinei a crescut în mod constant, ajungînd pîna în luna aprilie la peste 23O de miliarde de dolari americani. Astfel, China se afla pe locul al 2-lea în lume dupa Japonia. Cresterea sustinuta a economiei chineze a creat o baza solida pentru constructia infrastructurala si îmbunatatirea nivelului de trai al populatiei. Spre exemplu, hidrocentrala de la cele 3 defileuri ale Fluviului Yangzi este un sistem hidroenergetic avînd rolul de a preveni inundatiile, a produce enegie electrica si a servi la navitatie. Este de asemenea important pentru turism si protectia mediului. Cu o putere instalata de 18200 de MW, hidrocentrala va produce anual dupa intrarea sa în functiune 87 de miliarde kwh, putand alimenta cu un mare volum de curent electric zonele de pe cursul mijlociu si inferior al fluviului Yangzi. Pe de alta parte, complexul hidroenergetic va constitui o sursa de energie curata care va contribui efectiv la reducerea poluarii mediului. Conform planului initial, hidrocentrala de la cele 3 defileuri va produce începînd de anul viitor curent electric, iar lucrarile de constructie ale acesteia se vor termina pîna în 2009.

Chinezii par sa aiba o raportare la timp diferita fata de europeni. Timpul lung prevaleaza, chinezii gandesc in perioade generoase de timp. China duce o politica pe termen lung, care ar putea cuprinde doua stagii. In prima etapa, China trebuie sa isi creeze o baza economica, sa isi multiplice resursele financiare pentru a se putea dezvolta strategic si afirma politic. Dupa aceea, China se poate manifesta ca o mare putere, la nivel regional si global. Prima etapa este oricum departe de a fi incheiata.

In planul relatiilor internationale se vede deja o ofensiva discreta a Chinei. Chinezii au investitii in Africa si America Latina si relatii politice bune cu lideri din aceste zone. Tenacitatea si perseverenta chineza dau roade. Companiile chineze extrag petrol, exporta sau construiesc fabrici si strazi in Angola, Gabon, Sudan, Africa de Sud. Politica chineza include si pregatirea unei elite africane pregatite in China: 10.000 de studenti africani studiaza in universitati chineze in fiecare an. Din 15 miliarde de dolari investiti in Africa anul trecut, aproape 1 miliard a fost investitii chineze, China avand relatii diplomatice cu 47 din cele 53 de tari de pe continentul negru. Tot ce cere China este recunoasterea drepturilor sale asupra Taiwanului si unda verde pentru investitii chineze si comert. Oriunde altii lasa terenul gol, chinezii isi sporesc prezenta. Din primele 15 firme straine care opereaza in cea mai mare tara din Africa, Sudan, 13 sunt chineze. In schimbul petrolului extras din aceasta tara, China acorda sprijin politic guvernului de la Khartoum cand Consiliul de Securitate, in care China este membru permanent cu drept de veto, intentioneaza sa adopte o linie mai transanta fata de guvernul sudanez pentru a opri atrocitatile din Darfur si a incheia definitiv procesul de pace cu rebelii din Sud. China incepe sa arate ca este un jucator global, chiar daca nu dispune inca de atuuri sa joace tot timpul in divizia A. Demersurile politice si economice sunt sprijinite si prin trupele cu care China contribuie la misiunile ONU de mentinere a pacii, de pilda in Liberia si Republica Democratica Congo, tari bogate in resurse. China intentioneaza anul acesta sa trimita trupe sub stindardul ONU si in Sudan.