Sursele de finanțare a investiției

Finantarea reprezinta procesul de asigurare a unor fonduri banesti necesare desfasurarii unor activitati ale unei intreprinderi, institutii sau ONG. ea poate fi realizata apeland la surse proprii sau la surse externe (din afara organizatiei).

A) Sursele interne de finantare pot fi:

a. Contributiile proprietarilor sau ale membrilor organizatiei;

b. Resursele excedentare generate de activitatea organizatiei (autofinantare).

B) Sursele externe de finantare pot fi:

a. Credit;

b. Finantarea nerambursabila.

Sursele interne de finantare

Avantaje:

- mentinerea independentei si autonomiei financiare, deoarece nu se creeaza obligatii suplimentare (dobanzi, garantii);

- pastrarea capacitatii organizatiei de a contracta credite;

- constituie un mijloc sigur de acoperire a necesitatilor financiare ale organizatiei.

Dezavantaje:

- proprietarii dispun de fonduri mai reduse pentru a investi in alte activitati mai profitabile decat activitatea care a generat excedentul financiar.

B) Sursele externe de finantare

a. Creditul

Avantaje:

- timp scurt de acces la resursele financiare necesare;

- este accesibil in orice moment;

- poate fi obtinut un volum variabil de resurse financiare, functie de necesitati;

- posibilitate de negociere a conditiilor de rambursare.

Dezavantaje:

- aparitia unor obligatii suplimentare (dobanda, garantii);

- existenta unor formalitati obligatorii de indeplinit (documentatii, rapoarte periodice etc.).

b.Finantarea nerambursabila (subventii guvernamentale, programe de finantare nerambursabila publice sau private)

Avantaje:

- pot fi finantate activitati fara sa se consume resurse proprii sau sa se contracteze credite;

- este pastrata independenta si autonomia financiara a organizatiei.

Dezavantaje:

- acces dificil (fondurile se acorda periodic, de regula pe baza unor licitatii);

- control strict al modului de utilizare a fondurilor de catre finantatori, inclusiv prin colaborare cu alte institutii de specialitate (Curtea de Conturi etc.).