Tendințe în Dezvoltarea Serviciilor în România

1. PREZENTAREA GENERALĂ A ROMÂNIEI

Locul României din punct de vedere al poziționării geografice se află în centrul Europei, la nord de Peninsula Balcanică, în interiorul si exteriorul arcului Munților Carpați, pe cursul inferior al Dunării, cu ieșire la Marea Neagră. Având in vedere datele statistice legate de organizarea administrativa a teritoriului României număram 42 de județe, inclus fiind si municipiul București, 320 de orașe și municipii, 2861 de comune și 12957 de sate.

De altfel, paralela 45°N cu meridianul 25°E se intersectează în apropiere de centru geometric al țării, la 100 km N-V de capitala țării, București. Cu o suprafață de 238.391 , România este a 12-a țară ca mărime a Europei. Ieșirea la mare înlesnește legăturile cu țările din bazinul Mării Negre, bazinul Mării Mediterane și, prin intermediul acesteia, cu restul lumii.

Punctul extrem

(localitatea) Județul Longutudinea estică Latitudinea nordică

Nord Satul Horodiștea Botoșani 26°42’05’’ 48°15’06’’

Sud Orașul Zimnicea Teleorman 25°23’32’’ 43°37’07’’

Est Orașul Sulina Tulcea 29°41’24’’ 45°09’36’’

Vest Comuna Baba Veche Timiș 20°15’44’’ 46°07’27’’

Tabel 1.1 Poziționarea geografică a României

Relieful României prezintă trei trepte: cea înaltă a Munților Carpați, cea medie corespunde Subcarpaților, dealurilor și podișurilor și cea joasă corespunde câmpiilor, luncilor și Deltei Dunării. Printre resursele minerale utile ale României găsim: cărbuni, petrol, gaze naturale,zăcăminte de aur, argint,bauxită,mari rezerve de sare precum și resurse nemetalifere. Cele aproximativ 2000 de izvoare de ape minerale utilizate pentru consum și pentru tratamente medicale reprezintă o categorie aparte a bogățiilor de subsol.

Clima României este temperat-continentală de tranziție, cu influențe oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sud-vest și continentale-excesive din est. Temperatura medie multianuală este diferențiată latitudinal, respectiv 8°C în nord și peste 11°C în sud, și altitudinal, cu valori de -2-5°C în etajul montan (Vîrfu Omu-masivul Bucegi) și 11,6°C în câmpie (orașul Zimnicea-județul Teleorman). Precipitațiile anuale scad în intesitate de la vest la est, respectiv de la peste 600 mm la mai puțin de 500 mm.

La 1 ianuarie 2011 populația României a fost de 21.413.815 de locuitori, din care 48,7% barbați si 51,3% femei. Piața muncii din România a suferit transformări destul de mari în ceea ce privește volumul și structura principalilor indicatori de forța de muncă. Criza financiara resimțită in a doua parte a anului 2008 a avut un impact semnificativ asupra forței de muncă, rezultatul fiind reducerea populației ocupate si o accentuare a fenomenului șomaj. În anul 2011, populația activă numara 9868 mii persoane, din care 96,1% aparțin grupei în vârstă de muncă 15-64 de ani.

2008 2009 2010 2011

Populația activă 9944 9924 9965 9868

Feminin 4418 4400 4416 4411

Urban 5471 5475 5538 5563

Populația ocupată 9369 9243 9240 9138

Feminin 4212 4143 4128 4112

Urban 5101 5032 5032 5072

Șomeri BIM 575 681 725 730

Feminin 206 257 288 299

Urban 370 443 506 491

Tabelul 1.2 Populația activă. Populația ocupată. Șomerii BIM

Din punct de vedere economic România a rămas o țară relativ subdezvoltată în context european, iar ultimele cinci secole de experiențe istorice și economice evidențiază faptul că a prevalat tendința spre divergența nivelurilor de dezvoltare economică. Pe baza experiențelor anilor 2000-2008 putem deduce că în Romania este posibilă o anumită convergență fiind de presupus ca tendința de apropiere de media nivelurilor de dezvoltare din țarile Uniunii Europene va fi reluată la 1-2 ani dupa depașirea crizei economice actuale. Această convergență se poate realiza în principal prin valorificarea diferențelor dintre nivelul salariilor din România si alte țări, membre ale Uniunii Europene. Dar așa cum a concluzionat Bogdan Murgescu în cartea România și Europa. Acumularea decalajelor economice, pentru o dezvoltare mai bună va fi nevoie de o creștere, de o modificare în diversitatea activităților economice și de îmbunătățirea funcționării instituțiilor.

2. NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Serviciile sunt într-un continuu process de transformare și modernizare și devin din ce în ce mai mult o necesitate pentru existența omului.

Majoritatea definițiilor enunță una sau mai multe caracteristici ale serviciilor care le evidențiază de produsele tangibile. Deci serviciile sunt “activități al căror rezultat este nematerialul și nu se concretizează într-un produs cu existență de sine stătătoare”(Fr. Ecalle,O. Gearini). Asociația Americană de Marketing consideră serviciile o activitate oferită de vânzare, care produce avantaje și satisfacții fară a atenua un schimb fizic sub forma unui bun.

Deși nu există o definiție perfectă a serviciilor, pentru a le deosebi de bunurile materiale putem spune ca reprezintă „o activitate umana cu un conținut specializat, având ca rezultat efecte utile, imateriale și intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale”.

Serviciile reprezintă sectorul terțiar, dar în România terțiarul este înca subdevoltat. Pornind de la un studiu de subdezvoltare a sectorului serviciilor, dupa 1990 România a realizat un progres lent în direcția cristalizării unei structuri macroeconomice moderne, reușindu-se ca abia după anul 2003 serviciile să dețină primul loc în ceea ce privește ponderea în PIB, cât și în populația ocupată.