Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României

Proiect
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 39 în total
Cuvinte : 12174
Mărime: 2.65MB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dudu Roxana
Academia de Studii Economice

Cuprins

Introducere Pag.1

I.Notiunea de competitivitate Pag.2

Idei în rezumat Pag.6

II.Criteriile si factorii competitivitătii Pag.7

Idei în rezumat Pag.11

III.Competitivitatea economiei românesti

- Competitivitatea economiei românesti în perioada 2000-2004

- Competitivitatea economiei românesti în perioada 2005-2009 Pag.12

Idei în rezumat Pag.12

IV. Starea de competitivitate a economiei – tendinte

- Exporturile

- Investitiile străine directe (ISD)

- Industria IT Pag.21

Concluzie Pag.35

Bibliografie Pag.36

Extras din document

Introducere

Competitivitatea unei naţiuni reprezintă capacitatea unei naţiuni de a crea şi menţine, prin politici adecvate, un mediu care să susţină producţia cu valoare adăugată mare la nivelul întreprinderilor sale, în vederea obţinerii sau păstrării unei poziţii dominante pe pieţele internaţionale. Naţiunea este cea care poate susţine sau nu un mediu prielnic pentru activitatea firmelor, iar firmele sunt cele care creează valoare şi oferă naţiunii puterea de a face faţă competiţiei interne şi internaţionale. Totodată în Uniunea Europeană competitivitatea reprezintă capacitatea unei economii de a susţine rate ridicate de creştere a productivităţii. Începând cu Strategia de la Lisabona, stabilită pentru a face din Europa cea mai competitivă şi dinamică economie a lumii, competitivitatea a devenit una dintre priorităţile politice ale Uniunii Europene.

I.Notiunea de competitivitate

Competitivitatea continuă să fie o noţiune ambiguă în literatura de specialitate, pe de o parte din cauza numeroaselor modalităţi de definire şi măsurare a ei, iar pe de altă parte din cauza unei insuficiente fundamentări teoretice, fiind preluată din mediul de afaceri şi manifestând un pregnant caracter aplicativ. De-a lungul timpului, caracterul practice al competitivităţii s-a conturat prin încercarea de măsurare şi evaluare a ei şi mai puţin de definire, fapt ce a permis existenţa unei multitudini de viziuni asupra competitivităţii şi chiar o confundare cu alte concepte economice (ex. creştere economică, situaţie economică, performanţa comerţului exterior, eficienţă, avantaj competitiv etc.).

Literatura de profil surprinde trei niveluri de abordare a competitivităţii:

- nivelul macro, descriind competitivitatea naţională;

- nivelul micro, incluzând aici şi o viziune dinamică a procesului competiţional;

- abordarea comercială, preponderentă în analize, datorită disponibilităţii statisticii comerciale internaţionale.

La nivel macro, competitivitatea economică e analizată la nivel de ţară şi descrie „capacitatea economică a unei naţiuni de a produce o îmbunătăţire rapidă şi susţinută a condiţiilor de viaţă” (Global Competitiveness Report, 1996), viziune a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum) împărtăşită şi de Comisia Europeană (2000-2004), care o descrie ca pe „capacitatea unei economii de a asigura populaţiei un înalt nivel de trai şi un grad de ocupare, pe baze sustenabile”1. Astfel, în acest articol, ne vom referi doar la abordarea macro asupra competitivităţii, încercând să identificăm o serie de caracteristici ale competitivităţii pentru a facilita definirea conceptului într-o manieră personală.` Competitivitatea unei naţiuni reprezintă capacitatea unei naţiuni de a crea şi menţine, prin politici adecvate, un mediu care să susţină producţia cu valoare adăugată mare la nivelul întreprinderilor sale, în vederea obţinerii sau păstrării unei poziţii dominante pe pieţele internaţionale. Naţiunea este cea care poate susţine sau nu un mediu prielnic pentru activitatea firmelor, iar firmele sunt cele care creează valoare şi oferă naţiunii puterea de a face faţă competiţiei interne şi internaţionale. Potrivit lui Paul Krugman, oamenii de afaceri şi politicienii vorbesc tot timpul despre competitivitate, dar „adevăraţii economişti nu vorbesc niciodată despre competitivitate”. Aceeaşi viziune e împărtăşită de Fagerberg (1996), care afirmă că competitivitatea „nu este un concept inventat de teoreticieni, ci de practicienii implicaţi în crearea de politici”. Obiecţia lui Krugman nu a fost formulată în raport cu utilizarea termenului de către companii care luptă cu competitorii lor, ci de către naţiuni care, după opinia sa, nu se confruntă cu un joc de sumă nulă: pe piaţa internaţională, când două ţări concurează din punct de vedere comercial, ambele câştigă”. Totuşi, aşa cum firmele depun un efort considerabil pentru a rămâne competitive (reducându-şi sau mărindu-şi dimensiunile prin fuziuni şi achiziţii sau efectuând investiţii considerabile pentru a pătrunde pe o nouă piaţă etc.), şi ţările, prin guvernele lor, depun efort, prin politicile publice, cu scopul de a creşte performanţa lor economică şi de a se afirma din punct de vedere comercial pe plan internaţional. Capacitatea sau incapacitatea unei ţări de a-şi folosi calităţile în plan politic, economic şi social o poate face mai mult sau mai puţin performantă în raport cu alte state şi, prin urmare, mai mult sau mai puţin competitivă. Astfel, putem afirma că „competitivitatea este un atribut al competiţiei” interne şi internaţionale, care oferă pieţei, printr-o mai mare eficienţă şi eficacitate a firmelor, avantajul unor reduceri de preţuri, o calitate mai bună şi o paletă mai largă a alegerilor pentru consumatori, dar şi avantajul satisfacţiei cetăţenilor prin politici publice mai eficiente comparativ cu alte ţări. Referindu-ne la o naţiune, putem spune că, din punct de vedere al localizării activităţii economice, se manifestă două tipuri de competitivităţi: una internă şi una externă. Competitivitatea internă, locală, descrie nu numai capacitatea firmelor naţionale de a excela în termeni de producţie, productivitate, cost unitar al muncii etc., ci şi de a face faţă competiţiei externe a unor firme din terţe state – manifestată pe piaţa naţională, iar cea externă reprezintă, în principal, performanţa comerţului exterior (adică abordarea comercială clasică). Cele două competitivităţi – internă şi externă - pot fi complementare, strategiile de politici naţionale trebuind să se axeze pe ambele planuri. În genere, abordările teoretice la nivel macroeconomic, microeconomic şi commercial ignoră existenţa competitivităţii interne, iar analiza sectorului non-tradables este omisă sau marginalizată în favoarea productivităţii industriei şi a competitivităţii exporturilor.

Preview document

Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 1
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 2
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 3
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 4
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 5
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 6
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 7
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 8
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 9
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 10
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 11
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 12
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 13
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 14
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 15
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 16
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 17
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 18
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 19
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 20
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 21
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 22
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 23
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 24
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 25
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 26
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 27
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 28
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 29
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 30
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 31
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 32
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 33
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 34
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 35
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 36
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 37
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 38
Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României - Pagina 39

Conținut arhivă zip

  • Tendinte in Starea de Competitivitate a Economiei Romaniei
    • PRIMA PAGINA SI CUPRINSUL.doc
    • PROIECT _ECONOMIA_ROMANIEI.doc

Alții au mai descărcat și

Prioritățile structurale și problema intensificării competitivității economiilor naționale în condițiile globalizării

INTRODUCERE Unul dintre procesele de bază ce au loc în sistemul unitar al economiei mondiale îl constituie procesul de globalizare Globalizarea...

Performanța Economică și Căi de Sporire a Avantanjului Competitiv

Introducere Cuvinte cheie care ar trebui să se regăsească în vocabularul oricărui întreprinzător. În mod sigur, chiar dacă nu descoperă pe deplin...

Competitivitate Economica

Programul operational sectorial „Cresterea competitivitatii economice” (POS CCE) este unul dintre cele sapte programe operationale sectoriale...

Contribuția Scolii Neoclasice în Gândirea Economică

INTRODUCERE Prin cercetare, oamenii urmaresc sa-si sporeasca eficienta activitatilor desfasurate, sa se integreze tot mai benefic în mediul...

Neoclasicismul și Keynesianismul Monetar

INTRODUCERE “Toate economiile moderne sunt economii monetare” (Jean Marchal şi Jacques Lecaillon). Pornind de la aceastã afirmaţie peremptorie...

Problemele Structurale ale Economiei Românești

Introducere Europa ultimului deceniu al secolului trecut, cu transformarile ei politice, sociale si economice tulburatoare constituie un prilej...

Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes

1. Introducere John Maynard Keynes (1883 –1946) a trăit între 1883-1946 (se naşte în anul în care moare Marx). Tatăl său a fost John Neville...

Cresterea Competitivitatii Economice

1. ANALIZA SOCIO-ECONOMICA SECTORUL PRODUCTIV 1.1 Factori de competitivitate Cresterea economica durabila si îmbunatatirea standardului de viata...

Te-ar putea interesa și

Dezvoltarea Durabila in Romania

Introducere Criza ecologică determinată de intensa exploatare industriala a resurselor şi degradarea continuă a mediului necesita o solutie....

Adaptarea societăților transnaționale la specificul cultural al mediului de afaceri din România

INTRODUCERE Asistăm, în ultima vreme, la o dezvoltare şi transformare fără precedent a lumii în care trăim. Aproape totul se schimbă, se...

Studiu Comparativ privind Dezvoltarea Turismului din Timisoara-Romania cu Cel din Sevilla-Spania

INTRODUCERE Turismul de factură religioasă apare în a II-a etapă a evoluţiei turismului, numită etapa pseudo-turistică, ce coincide perioadei...

Problemele Structurale ale Economiei Românești

Introducere Europa ultimului deceniu al secolului trecut, cu transformarile ei politice, sociale si economice tulburatoare constituie un prilej...

Piața Muncii

În orice condiţii de timp şi spaţiu, activitatea economică implică în mod obiectiv factorul muncă, menit să valorizeze sistematic resursele în...

Determinarea Costului Produselor Bancare în Cadrul Băncii Comerciale

INTRODUCERE Toate băncile trebuie să stabilească un preț/cost pentru produsele şi serviciile pe care le oferă Prețul pentru produse şi servicii...

Cheltuieli Publice pentru Actiuni Social-Culturale

CHELTUIELI PUBLICE PENTRU ACȚIUNI SOCIAL – CULTURALE 1 Caracterizare generală Satisfacerea nevoilor cu caracter social reprezintă o componentă...

Piata Muncii

1.1 Piata muncii: continut, functii, trasaturi “ Cat timp intr-o tara populatia e mica, bogatia in bunuri naturale, ce nu poate fi folosita in mod...

Ai nevoie de altceva?