Teoria ciclului economic la Școala Austriacă

Introducere

În cadrul unei economii, ciclicitatea are în vedere acea formă de mișcare a activității economice dintr-un stat în care se succed în mod alternativ perioadele de expansiune cu perioadele de contracție.

Ciclul economic poate fi definit ca perioada cuprinsă între alternanța succesivă a fazelor de diminuare și de creștere a activității economice de pe teritoriul unei națiuni sau chiar la nivel global.

Activitățile economice, după cum bine știm, nu evoluează uniform, lunar, ci cunosc anumite fluctuații în timp.

Fluctuațiile activității economice pot fi sezoniere, cauzate de factori naturali, previzibili, accidentale, datorate unor factori aleatori, cum ar fi cataclismele sau războaiele și ciclice, datorate unor factori interni proprrii desfășurării activității economice, care se repetă la anumte perioade de timp, fără a putea fi precizate în termeni exacți.

Teoria ciclului economic la Școala Austriacă

Şcoala Austriacã are ca punct de plecare momentul în care Carl Menger și-a publicat lucrarea intutulată "Principiilor economiei" în care, marele profesor economist dezvoltă principalele concepte ale subiectivităţii economice după trăsăturile apriorice ale unei resurse care trebuie să se materializeze într-un bun, și anume:

• Existența nevoilor umane;

• Proprietăţi ale resursei care să merite tot efortul de atragere a acesteia într-o relaţie cu scopul de satisfacere a nevoii;

• Conștientizarea acestei relații cauzale;

• Controlul asupra resursei respective, destul de puternic, pentru direcţionarea acesteia către satisfacerea nevoii ;

Aceste proprietăţi enumerate vor constitui baza de analiză pentru caracterul real sau ireal al nevoilor, chiar dacă acestea au un caracter general, neputând oferi indicii directe în ceea ce privește natura nevoii căreia se supun uzului.

Trăsăturile menționate anterior sunt esențiale în studiul individualismului metodologic, deoarece de aici se poate efectua identificarea asupra caracterului unui bun ca fiind real sau nu. Indiferent din ce categorie face parte un bun, aceasta va reprezenta un subiect al acţiunii umane şi va suscita acelaşi interes în ceea ce privește analiza lui.

Programul cu caracter economic de cercetare schiţat în aceastã lucrare a marelui profesor avea să reprezinte nucleul dur al analizei economice de manieră austriacă. Adepţii austrianismului se revendică de la acest program de cercetare, pe care îl recunosc, în cadrul acestuia dezvoltându-și propriile teorii. Sub aparenta caracterului omogen a austrianismului sunt cuprinse achiziţiile istorice cele mai reprezentative, care pot fi grupate în trei etape de evoluţie .