Testarea inflației

I. Introducere

Deşi uşor perceptibilă, inflaţia reprezintă unul din fenomenele complexe foarte greu de definit şi prins în tuşe sigure. Opiniile ca şi încercările de definire a inflaţiei se înscriu pe o gamă foarte variată, fiecare încercând sa surprindă ceea ce se crede a fi esenţial în conţinutul sau manifestarea procesului.

Etimologic privind lucrurile, cuvântul inflaţie provine din latinescu inflare, care are semnificaţia de a se umfla în mod exagerat. Preluarea si folosirea termenului în vocabularul specializat al teoriei economice sunt pe deplin justificate.

Exista mai multi indicatori de evaluare a infaţiei(I.P.C - indicele preţurilor de consum, defilatorul PIB, indicile costului vieţii, coenficientul de devansare PIB sau PNB de către masa monetara).

În prezent nu dispunem de o teorie generală acceptată a inflaţiei; cauzele care o generează sunt numeroase, de ordin economic, psihologic, social-politic, intern şi extern. Inflaţia are la bază numeroase cauze din ca căror corelare rezultă procesul infaţionist, dezechilibrul marfaro-bănesc concretizând în existenţa în circulaţie a unui exces de masă monetară în raport cu volumul bunurilor marfare supuse tranzacţiilor, care dă expresie unui exces de cerere totală nesatisfăcută.

Inflatia ca orice fenomen complex este explicat prin cauze multiple, cum sunt cresterea excesiva a creditului, acoperirea deficitelor bugetare si balantelor de plati externe, cresterea salarilor etc.. De asemenea, printre cauze este mentionata scaderea productiei de bunuri

si servicii, având ca rezultat formarea unui excedent de moneda.

Pentru întelegerea inflatiei, cea mai mare importanta o are cunoasterea mecanismului sau de declansare si desfasurare pe baza caruia pot fi concepute modalitatile de interventie, de combatere a cauzelor care au generat-o.

În acest sens, punctul de pornire îl reprezinta dezechilibrul pe care-l marcheaza inflatia - între masa monetara excedentara în comparatie cu volumul bunurilor si serviciilor. Indiferent de cauzele care genereaza acest dezechilibru, excedentul de masa monetara de care

dispun agentii economici reprezina de fapt o cerere de bunuri si servicii nesatisfacuta. Daca din diferite motive (insuficienta factorilor de productie, imposibilitatea de a mari eficienta lor,

progresul tehnico-stiintific lent etc.) volumul bunurilor si serviciilor ramâne în urma masei monetare, aceasta situatie determina o crestere a preturilor si scaderea proportionala a puterii de

cumparare a banilor, concretizând astfel prezenta inflatiei. Elasticitatea ofertei, cresterea sau scaderea volumului fizic al bunurilor economice în raport cu variatia veniturilor, sunt decisive

pentru instalarea starii de inflatie.

Din cauza acestor aspecte prezentate mai sus am dorit sa analize acest fenomen economic.

II. Baza de date si regresiile simple

II.1 Baza de date

Pentru a explica cat mai bine acest aspect am considerat ca ar trebui sa fac o analiza a inflatiei pe anul 2004 pentru aproximativ 50 de tari. Cu toate acestea dupa ce am făcut baza de date pentru anumite tari nu am gasit date de aceeia le-am exclus(baza de date rămânând cu aproximativ 40 de înregistrări)

Baza de date este alcătuită din urmatoarele varoabile:

- Tara - variabila nominala....

- Pib_c_l - pibul pe cap de locuitori(aceasta variabila arată gradul de dezvoltare)

- Celular – numărul de abonamente pe 1000 de locuitori

- Rata_rom - rata şomajului

- Balanta – balanţa de plăţi şi încasări

- Dat_pub – procentul din PIB a datoriei publice

Dar de ce am ales aceste variabile? În continuare voi prezenta cum am gândit atunci când am ales aceste variabile şi de asemenea ce exprima acele variabile.

- PIB pe cap de locuitor – acest indicator putem spune că arată dezvoltarea economică a aceste ţări;

- Numărul de abonamente pe 1000 de locuitor – acest indicator prezintă gradul de dezvoltare a telecomunicaţiilor;

- Rata şomajului – ocuparea forţei de muncă

- Balanţa de plăţi şi încasări – prezintă foarte bine starea economie unei ţări. Acest indicator arată diferenţa dintre exporturi si importuri.

- Procentul din PIB a datoriei publice

II.2 Regresiile simple

Primul lucru pe am dorit sa il fac e sa vad cat anume influenteaza fiecare factor inflaţia şi cum anume influenţează acest proces. De aceia voi face regresiile simple între inflaţie şi celelate variabile. Astfel vom verifica daca există o coliniaritate între inflaţie şi variabila independentă verificată.

II.2.1 Influenţa datoriei publice

Pentru inceput vom analiza influenţa datoriei publice asupra inflaţiei. Am realizat un Scatterplot pentru a observa grafic mai bine acest lucru.

Astfel graficul numărul 1 ne arată destul de clar ca avem o dispersie destul de mare a datelor observate. Cel mai bune model pentru a explica acest fenomen ar putea fi cel logaritmic, cel liniar şi cubic.