Transferul Electronic de Fonduri în Sistem Bancar

Lucrarea de faţă “Transferul electronic de fonduri în sistemul bancar” este concepută ca structură din trei capitole.

În Capitolul I – Structura şi evoluţia sistemului bancar românesc, cuprinde evoluţia sistemului bancar până în zilele noastre, împreună cu băncile autorizate şi funcţionale din România şi rolul pe care îl are Banca Naţională a României asupra sistemului bancar românesc.

Întreaga lucrare are la bază plăţile. Prin “plată” înţelegem în general transferul unei sume de bani din patrimoniul unei persoane către o altă persoană în schimbul unui serviciu sau bun.

Banca Reglementelor Internaţionale defineşte un sistem de plăţi ca fiind “un set de angajamente pentru descărcarea obligaţiilor asumate de către agenţii economici cu ocazia procurării de resurse reale ori financiare

Altfel spus un sistem de plăţi face referire la un sistem de reguli sau principii după care se desfăşoară transferurile de fonduri între diverse părţi. “Sistemul de plăţi este indisolubil legat de monedă, iar evoluţia acesteia a determinat apariţia şi perfecţionarea sistemului”.

Primul sistem de plăţi neconventional l-a constituit trocul. Odată cu dezvoltarea schimburilor s-a trecut de la relaţia marfă – marfă la selecţia unor anumite bunuri, care se utilizau pregnant ca mijloc de schimb.

Apariţia monedelor metalice, şi mai apoi a celor de hârtie, au determinat treptat formarea şi delimitarea elementelor sistemelor de plăţi. Banii au fost elementul principal care a pus bazele sistemelor de plăţi contemporane. Aceştia se interpun în schimbul marfă contra marfă dezvoltând comerţul. Totodată, cu apariţia banilor, creşte încrederea în acest nou “obiect de schimb” prin funcţiile pe care le dobândesc: mijloc de schimb, masură a valorii şi rezervă de valoare. Banii devin, prin funcţiile îndeplinite, un bun unanim acceptat în relaţiile comerciale.

Alţi factori care au influenţat evoluţia sistemului de plăţi au fost: introducerea monedei scripturale sau de cont, creşterea volumului tranzacţiilor, gradul de dezvoltare al fiecărei ţări în parte.

Trecerea la un stadiu nou de dezvoltare a activităţii de plăţi, care să asigure o scurtare a duratei decontărilor, să simplifice circuitele interbancare şi să diminueze costurile de operare, se va realiza prin implementarea unui sistem electronic de plăţi. Aceste informaţii sunt cuprinse în Capitolul II – Sistemul naţional de plăţi – istoric şi evoluţii recente.

Informaţia a devenit o sursă esenţială pentru dezvoltarea societăţii moderne, care antrenează o creştere continuă a volumului şi diversităţii informaţiilor prelucrate şi care utilizează tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, trăsături care au condus la conceptul de societate informaţională. Această societate reprezintă o nouă etapă a civilizaţiei umane, care implică folosirea intensivă a informaţiei cu un impact economic şi social deosebit.

Transferul electronic de fonduri este un ansamblu de tehnici informatice, electronice, telemetrice, care permite schimbul de fonduri între parteneri, prin intermediul băncilor şi a unor sisteme speciale de transfer, într-un timp foarte scurt. Încă din perioada anilor 1960 – 1970 au apărut unele inovaţii tehnologice care permiteau legături între locaţii foarte îndepartate de pe glob, ceea ce a permis apariţia mai întâi a transferului electronic de fonduri şi apoi a plăţilor electronice. În locul instrumentelor de plată clasice au început să circule mesaje privind plăţile, cu informaţiile necesare referitoare la moneda, suma, parteneri, bănci, precum şi alte informaţii specifice. Modalitatea electronică de transfer al fondurilor a determinat şi anumite modificări organizatorice în cadrul băncilor prin crearea de compartimente specializate în transferuri de fonduri, cărţi de plată, plăţi către persoane fizice, apariţia unor noi servicii bazate pe aplicaţii bancare electronice.

Transferurile rapide de fonduri au pătruns şi în domeniul serviciilor pentru populaţie (retail banking). Pe plan internaţional, transferurile rapide au fost determinate de circulaţia forţei de muncă din ţările mai puin dezvoltate către cele avansate, de plecarea la studii a tinerilor şi de extinderea relaţiilor între familii. Majoritatea acestor fonduri se transferă de către persoanele care lucrează, temporar, în alte ţări. Acestea sunt persoane cu venituri modeste, care nu au conturi în bancă şi care doresc ca economiile lor să ajungă cât mai repede la famiile din ţară de reşedinţă. Pentru asemenea situaţii există firme specializate care oferă servicii de transfer rapid de fonduri în tot cursul anului, dintre care cele mai renumite sunt Western Union şi MoneyGram din SUA., ele fiind caracterizate mai amănunţit în Capitolul III - Procedee bancare cu transfer electronic.