Uniunea Europeană

ISTORICUL RELAŢIILOR DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ROMÂNIA

România este prima ţară din Europa Centrală şi de Est care a derulat relaţii oficiale cu Comunitatea Europeană. Cele două părţi au semnat un acord prin care, în 1974, România era inclusă în Sistemul Generalizat de Preferinţe, iar în 1980 Acordul asupra Produselor Industriale.

Relaţiile diplomatice ale României cu Uniunea Europeană datează din 1990.

În 1991 a fost semnat Acordul privind Comerţul şi Cooperarea, ca urmare a reorientării României către valorile democratice. Negocierile privind asocierea României la U.E. au început în anul 1992 şi s-au finalizat în acelaşi an prin parafarea Acordului de la Bruxelles. Parlamentul României a ratificat Acordul European de asociere la U.E. în 1993. La 1 februarie 1995 a intrat în vigoare Acordul European ce instituia o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre pe de altă parte. Prevederile acestui acord stipulează faptul că România a devenit membru asociat şi sunt puse bazele pentru viitoarea aderare, recunoscându-se că obiectivul final urmărit de ţara noastră este de a deveni membru cu drepturi depline a U.E. şi că asocierea are ca scop să ajute România să realizeze acest deziderat.

În iulie 1997, Comisia Europeană publica “Opinia asupra Cererii României de a deveni membru al UE”, iar în anul următor este produs un “Raport periodic privind progresele Înregistrate de România în vederea aderării”. În cel de al doilea “Raport periodic” asupra României, publicat în octombrie 1999, Comisia recomanda începerea negocierilor cu Romania, în anumite conditii, printre care îmbunătăţirea situaţiei copiilor instituţionalizaţi şi elaborarea unei strategii economice pe termen mediu. Rapoartele periodice sunt publicate anual.

Ca urmare a Deciziei Consiliului European, din Decembrie 1999 de la Summit-ul de la Helsinki, negocierile pentru aderare au început în februarie 2000 (tot atunci au început negocierile şi cu Malta, Slovacia, Lituania, Letonia şi Bulgaria).

Pentru a sprijini România în eforturile de pregătire în vederea aderării la UE, în 2002 Comisia Europeană a elaborat “Foaie de parcurs pentru Bulgaria şi România - Comunicare a Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European”.

CRITERII DE ADERARE

Aderarea României a fost condiţionată de respectarea unor exigenţe impuse de cele patru criterii de aderare:

1) Criterii politice

• stabilitatea instituţiilor garante ale democraţiei statului de drept, drepturilor omului, respectului şi protecţiei minorităţilor.

Potrivit prevederilor Constituţiei, minorităţile naţionale pot fi reprezentate în Parlamentul României şi în organele locale. Reprezentarea în Parlamentul României se face în condiţii speciale, reprezentantul minoritar naţional putând fi ales cu numai 5% din voturile necesare pentru un deputat ales obişnuit.

În legătură cu participarea la viaţa cultural-artistică şi editorială, Parlamentul României a pus la dispoziţia minorităţilor naţionale din România bani pentru finanţarea unor proiecte şi programe în cadrul Companiei Europene pentru Combaterea Rasismului, Xenofobie, Antisemitismului şi Intoleranţei.

În 1993 se înfiinţează Consiliul pentru Minorităţi Naţionale, organism guvernamental din care fac parte reprezentanţii tuturor minorităţilor naţionale din România, având ca scop identificarea şi soluţionarea problemelor specifice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

• garantarea libertăţilor democratice - pluralism politic, libertatea de expresie, libertatea religioasă;

• înfiinţarea şi funcţionarea instituţiilor democratice, a independenţei sistemului judiciar şi a autorităţii constituţionale;

• organizarea alegerilor libere şi corecte care să facă posibilă alternanţa la putere a diferitelor partide politice;