Valorificarea potențialului turistic al județului Brăila

Cap 1: Caracterizarea geografica si economico-sociala

a judetului Braila

1.1. Aşezare geografică

Judetul Braila este situat in sud-estul Romaniei, in zona de campie, ocupand o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Campia Baraganului, mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului. In est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei.

Braila are ca vecini judetul Galati la nord, judetul Tulcea la est, judetul Ialomita la sud si judetul Buzau la vest. Unul dintre cele mai mari porturi din Romania, Braila este situata la 200 km nord-est de Bucuresti.

Resedinta este municipiul Braila, situat pe fluviul Dunarea, care curge prin judet inainte de a-si continua drumul catre judetele vecine, Galati şi Tulcea, pentru ca in sfarsit sa se verse in Marea Neagra.

1.2. Căi de acces

Drumuri nationale:

DN 21 Braila (DN 2B) – Baraganul – Slobozia – Calarasi

DN 2B Buzau – Surdila Greci – Ianca – Braila – Baldovinesti – Galati

DN 21A Slobozia – Baraganul – Braila

DN 22 Buzau – Gradistea – Braila – (traversarea Dunarii) Tulcea

Drumuri judetene: DJ 221A Braila – Galati

1.3. Populatie

Populatia judetului Braila, numara la 1 ianuarie 2008, 363.979 locuitori, repartizata astfel: in sectorul urban - 236.590 locuitori; in sectorul rural - 127.389 locuitori.

Populatia majoritara este de nationalitate romana, alaturi de care traiesc: aromani 0,034%; macedo-romani 0,01%; lipoveni 0,55%; greci 0.1%; tigani 1,1% si alte nationalitati ca maghiari, ucrainieni, germani, evrei, turci, bulgari, italieni.

- Din populatia judetului, 66% este este concentrata in zona orasului.

- Dupa religie, situatia se prezinta astfel: Religie Ortodoxa 90%; restul de 10% apartin religiilor: Romano-Catolice, Greco-Catolice, Protestante (Reformata si Evanghelica) si Neo-Protestanta (Adventista si Baptista), Mozaica si Mahomedana, Crestina de rit vechi.

- Reteaua de localităti cuprinde patru orase, respectiv Braila, Faurei, Ianca si Insuratei si patruzeci (40) de comune după cum urmează: Baraganul, Bertestii de Jos, Chiscani, Maxineni, Salcia Tudor, Tichilesti.

1.4. Ramuri economice dezvoltate

Din anul 2002, pe scena tranzitiei judetului Braila catre economia de piata, populatia agentilor economici industriali este dominată de IMM-uri, respectiv de societati comerciale cu raspundere limitata, apartinand unor societati ce detin sub 10 salariati.

- Efectivul de salariati estimati la sfarsitul lunii ianuarie 2007 era de 76.955 persoane, din care 48,8% se regaseau in industrie si constructii, 45,25% in servicii si 5,91% in agricultura, silvicultura, vanatoare, piscicultura si servicii anexe.

- Numarul somerilor inregistrati (ian.2007) era de 8.058 persoane. Rata somajului a fost de 6,0%.

De altfel, pe ansamblul municipiului Braila, in perioada 2002 – 2006, evolutia numărului mediu de salariati pe activitati, este prezentata in urmatoarea macheta:

Perioada/ Activitatea20022003200420052006

Industrie3115728462291992824026947

Agricultură22432280230216642036

Construcţii33864279441041944456

Comerţ46295468498388009447

Servicii1431414784131381390214176

TOTAL55729552735403256800 57062

Sursa: INS – Directia Regionala de Statistica – Fisa Municipiului Braila

Din datele prezentate, rezulta urmatoarele aspecte:

- La nivel de municipiu, numarul mediu total al salariatilor a crescut in anul 2006, fata de anul 2002, cu 1333 persoane, respectiv cu 2,39%;

- Pe activitati, se constata o tendinta crescatoare a numarului mediu de salariati in sectorul constructiilor, cu 1070 persoane şi in comert cu 4818 persoane, iar sectoarele industrie, agricultura si servicii, inregistrează un regres în 2006 fata de anul 2002;

Agricultura ocupa un rol important in economia judetului Braila. Acesta dispune de o suprafata totala de 381.278 hectare din care: 336.672 hectare teren arabil; 34.417 hectare pasuni; 380 hectare fanete; 1.457 hectare livezi; 8.352 hectare vii.

- Padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera ocupa 23.223 hectare, apele şi baltile 37.735 hectare, restul fiind alte suprafete 34.340 hectare. Suprafata irigata este de 379.579 hectare.

- Principalele produse vegetale ale agriculturii, in judetul Braila sunt: graul şi secara, orzul, porumbul, sfecla de zahar, cartofii, fructele, strugurii.

Cap 2. Potentialul turistic al judetului Braila

Judetul Braila este zona de atractie in ceea ce priveste potentialul turistic. Pe langa zonele in care balneoturismul este cuvantul de ordine pe ofertele agentiilor de turism, Braila ofera privelisti pitoresti specifice zonelor de campie si a celor conexe fluviului.

2.1. Resurse turistice naturale

2.1.1. Relief

Judetul Brăila, fiind situat în campie, are un relief în general monoton, singurele accidente de teren fiind apele curgatoare şi depresiunile lacustre. Cea mai mare parte a judetului este asezata in campia tabulara in care se includ vaile Dunarii si ale afuentilor ei, precum si terasele acestora si o parte din campia de subsidentă.

Zona cea mai joasa a orasului, situata pe grindul fluviatil, are 3 - 4 m peste nivelul marii. In aceasta zona se gasesc cea mai mare parte a instalatiilor portuare. Urmeaza o zona care apartine Luncii Dunarii, cu inaltimi de 4 - 6 m, care face trecerea spre terasa Brailei. In aceasta zona se afla cartierul Comorofca, fosta Uzina de Apa si terenurile joase dinspre satul Varsatura.