Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Neamț

1. Localizarea si caracterizarea judetului

Invecinat cu judeţele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacău la sud şi cu judeţele Iaşi şi Vaslui la est, Judeţul Neamţ este situat în partea central-estică a României şi se încadrează, din punct de vedere geografic, între 46040' şi 47020' latitudine nordică şi 25043' şi 27015' longitudine estică. Formele de relief au înălţimi cuprinse între 1907m (vârful Ocolaşul Mare) şi 169 m (lunca Siretului). Suprafata judetului Neamt este de 5836 kmp si o populatie de 557.084 locuitori cu densitatea de 94,50 loc / kmp, dintre cae 2/3 se afla in mediul rural.

1.1 Economia judeţului Neamţ

Judeţul Neamţ a urcat 16 locuri în topul falimentelor. De pe locul 19, la finele anului 2006, a ajuns pe locul 3 încă din prima jumătate a anului 2007 (potrivit unui studiu realizat de analiştii de la Coface). Materialul reliefează faptul că în anul 2007 în judeţul Neamţ s-au înregistrat cele mai multe falimente în domeniul comerţului.

Din populaţia judeţului, 36,6% locuitori în mediul urban si 63,4% în mediul rural. Populatia activa a judetului este de 227.106 persoane, din care masculina 126.044 si feminina 101.062, iar cea inactiva 327.410 persoane, din care masculina 146.298 si feminina 181.112. Pensionari in judetul Neamt sunt 132.590 persoane, din care masculin 62.789 si feminin 69.801.

Rata şomajului, de 8% la sfârşitul anului 2009 (15.669 de şomeri), a situat judeţul Neamţ pe primul loc la nivel naţional, alături de Brăila şi Suceava. Deasemenea judeţul Neamţ a înregistrat cea mai mare rată a şomajului din perioada 1989-2009. La sfârşitul anului 2009, numărul total al contractelor individuale de muncă aflate în evidenţa ITM Neamţ era de 62.866.

Satele sint mari si au in general o structura adunata.

Ramurile economice preponderente sunt industria chimică, industria metalurgică, industria prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de construcţii şi industria alimentară. Platforma industriala se gaseste la Savinesti.

Rata somaj Aprilie 2010 in judetul Neamt a fost de 9,8 %, iar castigul salarial mediu net tot in Aprilie 2010 de 1034 RON.

1.2. Căi de acces:

-> rutiere

- din partea de vest pe traseul DN 12 C prin Gheorghieni – pasul Bicaz – Lacul Rosu – Cheile Bicazului

- din Transilvania pe traseul DN 15 prin Toplita – Borsec – pasul Tulghes – Valea Bistricioarei –Bicaz.

- traseul prin pasul Mestecanis – Campulung Moldovenesc – Gura Humorului – Valea Moldovei – Falticeni – Vadul Moldovei – Boroaia – Targu Neamt

- din partea de est pe traseul drumului european E 85 pana la Cristesti iar de aici pe DN 15 B Cristesti-Poiana Largului – Targu Neamt

- traseul prin Bacau – sectorul inferior al Vaii Bistritei – Piatra Neamt.

- din partea de sud pe traseul DN 15 prin Bacau – Buhusi – Roznov – Piatra Neamt – Bicaz – Poiana Largului.

- pe traseul DN 2 prin Bacau – Roman – Pascani

- pe traseul DJ 15D prin Piatra Neamt – Roman – Vaslui

- pe traseul DJ 17B prin Poiana Largului – Vatra Dornei

-> feroviare

- accesul pe calea ferata se face dinspre Bacau sau Pascani

- trenurile cu plecare din Targu Neamt sunt legate la magistrala feroviara Bucuresti-Suceava, prin intermediul liniei ferate Targu Neamt – Pascani

- orasul Roman este traversat de magistrala feroviara Bucuresti – Dornesti – Cernauti – Varsovia

-> aeriene

- Aeroportul International Bacau – are curse regulate catre orase din Italia (Bologna, Milano, Roma, Torino), Bucuresti si Timisoara.

- Aeroportul International Iasi – are curse regulate la Viena, Budapesta, Bucuresti, Constanta si Timisoara

- Aeroportul Salcea – Suceava (situat la 65 km de Targu Neamt) – are curse regulate la Bucuresti si Timisoara.

2. Prezentarea potentialului turistic al judetului

2.1. Potentialul natural cuprinde ansamblul condiţiilor pe care le oferă cadrul natural, prin componentele sale prezentate mai jos.

2.1.1. Relieful

Relieful judeţului Neamţ se suprapune parţial Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi Podişului Moldovenesc. Aşadar unităţile de relief predominante în judeţ sunt cea muntoasă, reprezentată de Carpaţii Orientali (prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlău, munţii Hăşmaş, munţii Tarcău şi munţii Stânişoarei), care ocupă 278.769 ha (51% din suprafaţa judeţului). De asemenea putem aminti unitatea subcarpatică, reprezentată de Subcarpaţii Moldoveneşti, şi cea de dealuri, ale Podişului Central Moldovenesc.

Neîndoielnic, din întreg lanţul Carpaţilor Orientali, Masivul Ceahlău este cel mai impresionant, atât prin frumuseţea deosebită a peisajului oferit, cât şi prin aspectul său impunător. Pe lângă acesta, nu putem să nu menţionăm Cheile Bicazului, străbătute de râul Bicaz.

Formaţiunile carstice existente pe raza judeţului Neamţ sunt în număr de cinci. Peştera Munticelu (Ghiocelu) este situată pe versantul stâng al Văii Bicazului, în Masivul Surduc-Munticelu, la extremitatea nordică a Munţilor Hăşmaş, pe raza comunei Bicazu Ardelean. Peştera are 120 de metri lungime şi nu este accesibilă publicului. Peştera Toşorog este situată în nord-estul Munţilor Hăşmaş, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de oraşul Bicaz, tot pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibilă publicului. Complexul Detunate se află în masivul Ceahlău, pe teritoriul oraşului Bicaz. Peştera Groapa cu Var este pe teritoriul comunei Ceahlău iar Peştera 3 Fântâni se află în comuna Dămuc.

2.1.2. Reţeaua hidrografică

Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km.

Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judeţului sunt Siret, Moldova şi Bistriţa. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%. Lacurile existente pe teritoriul judeţului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigaţii, piscicultură, rezervă de apă, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importantă, având o suprafaţă de aproximativ 3120 ha şi un volum de apă de aproximativ 1251 milioane m3.

2.1.3. Clima

Clima judeţului Neamţ este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt determinate de variaţiile de altitudine şi de particularităţile circulaţiei atmosferice.

Temperatura medie anuală creşte progresiv de la vest spre est, din zona montană spre regiunea dealurilor subcarpatice şi de podiş. Cât privesc maximele termice, temperatura maximă absolută de 38,6 oC (august 1952 ) s-a înregistrat la Piatra-Neamţ, în timp ce minima de -33,2 oC (februarie 1954) s-a înregistrat la Roman.