Valorificarea Potențialului Turistic din Județul Vrancea

Aşezare geografică şi căi de acces

Pe harta României – judeţul Vrancea poate fi identificat în zona sud-est, cuprins între coordonatele geografice 45°23 ´ si 46°11 ´ latitudine nordica si 26° 23´ si 27° 32´ longitudine estica, se învecineaza cu judetul Bacau, la nord, judetul Buzau, la sud - vest, la est cu judetele Vaslui si Galati si judetul Covasna la vest, judetul Vrancea se întinde pe 4857 km 2 reprezentând 2 % din suprafata tarii, ocupând locul 30 pe ţară ca suprafaţă şi locul 7 ca suprafaţă rurală.

Reteaua de localitati cuprinde doua municipii, Focsani si Adjud, orasele Odobesti, Panciu, Marasesti si 59 de comune cu 331sate. Aceste localitati sunt distribuite in proportie de 53% in zona de ses si 47% in zona de deal si munte.

Judetul Vrancea se cifra în anul 2005 la 393766 locuitori, din care 37,8% locuiau in mediul urban, iar 62,2% în mediul rural. Structura pe sexe este relativ echilibrata pe ansamblul judetului, populatia feminina reprezentand 50,9 la suta din totalul locuitorilor.

Tabelul nr. 1: Numarul de locuitori în Judetul Vrancea în 2005

- locuitori -

România Judeţul Vrancea

Total persoane 21623849 393766

Mediu urban 11879897 148999

Mediu rural 9743952 244767

Sursa: Breviar Statistic “Turismul Judetului Vrancea” editia 2005

Tabelul nr. 2: Populaţia ocupată şi numărul şomerilor în Judetul Vrancea în 2006

- locuitori şi %-

România Judeţul Vrancea

Număr şomeri Rata şomajului Număr şomeri Rata şomajului

Total persoane 5816400 5,425 68975 3,875

Bărbaţi 3436300 6,050 44721 5,058

Femei 2380100 4,742 24254 2,708

Sursa: Statistici lunare la nivel naţional şi la nivelul Judeţului Vrancea, editia 2007

Ultimele date statistice arată că rata şomajului în Judeţul Vrancea este mai scazută decât rata şomajului pe total Romania, însă înregistreaza valori ridicate, pe termen mediu şi lung tinzându-se la micşorarea acestui număr.

Prin pozitia sa în teritoriu, Vrancea se afla de-a lungul celor mai importante artere rutiere si feroviare care fac legatura între sudul tarii, respectiv capitala si nordul Moldovei . Unele dintre ele se racordeaza la magistralele rutiere sau feroviare europene, care leaga sud-estul Europei sau Orientul, de nord -vestul Europei.

Judetul Vrancea totalizeaza 1783 Km de drumuri publice din care 209 Km drumuri nationale, drumuri judetene 1031 Km si comunale 543 Km.

Cele mai reprezentative cai rutiere de comunicatii ale judetului sunt:

E 85 Giurgiu - Bucuresti -Buzau -Focsani - Bacau - Suceava - Siret ( aproximativ 90 Km pe teritoriu judetului ) importanta cale de acces sau de tranzit, parte a magistralei europene care leaga sud - estul Europei sau Orientul de nordul si nord - vestul Europei.

DN 11 A Adjud- Onesti, continuând cu DN 12 A (Onesti-Comanesti-Pasul Ghimes-Miercurea Ciuc) sau cu E 577 (Onesti-Pasul Oituz-Tg.Secuiesc-Brasov), artere transcarpatice care leaga cele doua provincii istorice Moldova si Transilvania (circa 4 km pe teritoriul judetului);

DN 2 Buzau-Focsani-Bacau-Suceava-Siret, suprapus, pe teritoriul judetului cu E 85;

DN 2 D Focsani-Tulnici-Odjula-Tg.Secuiesc, urmareste Valea Putnei, 96 km pe teritoriul judetului (limita-vf.Musat-1503 m), importanta artera de legatura cu Transilvania, iarna se circula mai greu, arareori este blocat din cauza conditiilor meteorologice (înzapeziri);

DN 24, suprapus pe teritoriul judetului cu E 581 (Tisita-Cosmesti-Tecuci-Bârlad-Albita), se desprinde din E 85 la Tisita si face legatura cu punctul de frontiera Albita, pe Prut-146 km (10 km pe teritoriul judetului).

Economie

Judeţul Vrancea dispune de o industrie complexa si diversificata din aproape toate ramurile, in care ponderea o detin industria textila si a confectiilor, alimentara si a bauturilor, productia de mobilier, industria celulozei, hartiei si cartonului, industria de masini si echipamente, industria de aparataj electric.

Agricultura in Vrancea are cu adevarat o traditie, si reprezinta sursa principala a economiei judetului dispusa pe cele 3 forme de relief : munte, deal si cimpie.

Faima meleagurilor vrincene este dusa peste hotare de viticultura. Strugurii si vinurile nobile sunt mesagerii podgoriilor cu un vechi renume : Panciu, Odobesti, Cotesti

Desi ponderea in Vrancea a detinut-o si o detine viticultura, situand-o astfel, pe primul loc in tara, agricultura nu se reduce numai la atat.

Pasunile si finetele ofera posibilitatea cresterii animalelor, ocupatie traditionala romaneasca. Atat silvicultura cat si exploatarile agricole si, indeosebi, agricultura, reprezinta sursa principala pentru ramurile industriale cu pondere in economia judetului respectiv industrializarea lemnului si industria alimentara..

Culturile agricole ocupa o parte semnificativa a suprafetei judetului remarcindu-se

lanuri intinse de porumb, griu, orz, ovaz, sfecla de zahar si floarea soarelui.

Sectorul legumicol si livezile intinse de meri, peri , caisi si pruni constituie o alta mindrie a locuitorilor din aceasta regiune.

Capitolul 2. Prezentarea potenţialului turistic al Judeţului Vrancea

Potenţialul turistic al Judeţului Vrancea este marcat prin două componente:

Potenţialul turistic natural

Relieful

Formele de relief ale judeţului Vrancea pot fi asemuite cu nişte trepte uriaşe, care coboarã de la vest spre est, prima treaptã este constituitã de munţii Vrancei, alcãtuiţi din culmi şi masive cu înãlţimi de la 960m la 1873m. Principalele subunitati ale Muntilor Vrancei sunt: Muntii Lacauti-Goru, Muntii Furu, Muntii Zboina Frumoasa, Muntii Coza, Muntii Lepsei, Muntii Zboina Neagra .

Urmãtoarea treaptã este reprezentatã de culmile deluroase, cu altitudini ce încep la 350m şi continuã variat pînã la 1001m. În fine a treia treaptã, ca o platformã întinsã pînã la cursurile de apã Siret, Trotuş şi Râmnic – o reprezintã câmpia.

Regiunea seismicã cea mai activã din România se aflã în zona Vrancea, cu epicentrul în comuna Vrâncioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic douã cutremure de pãmînt, cele mai multe imperceptibile simţurilor omului. O modernã staţie seismicã funcţioneazã în localitatea Vrâncioaia.