Cuprins
- CAP.I PREZENTAREA ZONELOR ECONOMICE LIBERE (ZEL) 3
- 1.1. Scurt istoric al zonelor libere 4
- 1.2. Conceptul de zona libera 5
- 1.3. Principalele caracteristici ale ZEL 6
- 1.4. Terminologia si clasificarea zonelor libere 9
- 1.4.1. Terminologia zonelor libere 9
- 1.4.2. Clasificarea zonelor libere 12
- 1.5. Distributia ZEL pe mapamond la sfârsitul a sec. XX – începutul sec.XXI 15
- 1.5.1. ZEL din tarile dezvoltate si în curs de dezvoltare europene 17
- 1.5.2. ZEL din tarile asiatice în curs de dezvoltare 18
- 1.6. Obiectivele, avantajele si eficienta ZEL 19
- CAP. II PROMOVAREA EXPORTURILOR ROMÂNESTI PRIN INTERMEDIUL ZONELOR LIBERE 26
- 2.1. Istoricul zonelor libere din România 26
- 2.2 Posibilitati de dezvoltare a zonelor libere din România în vederea promovarii exporturilor prin atragerea de capitaluri straine 29
- 2.2.1. Oportunitatea construirii unor zone libere în România 29
- 2.2.2. Cadrul juridic si facilitatile acordate investitorilor straini 33
- 2.3. Documentatia privind aprobarea regimului de zona libera în România 35
- 2.4. Principalele caracteristici ale zonelor libere din România. 37
- 2.5. Rolul ZEL în dezvoltarea comertului exterior al României 41
- 2.6. Avantajele oferite de ZEL în România 48
- 2.6.1. Avantajele oferite de zonele libere pâna în prezent 48
- 2.6.2. Problemele cu care se confrunta zonele libere în prezent 50
- CAP. III ACTUALELE ZONE LIBERE DIN ROMÂNIA 53
- 3.1. Zona Libera Sulina 53
- 3.2. Zona Libera Constanta – Sud si Zona Libera Basarabi 58
- 3.3. Zona Libera Braila 63
- 3.4. Zona Libera Giurgiu 69
- 3.5. Zona Libera Curtici – Arad 72
- 3.6. Proiecte de creare a noi ZEL 75
- 3.6.1. Înfiintarea de noi ZEL pe teritoriul României 75
- 3.6.2. Posibilitatea crearii zonelor libere la granita cu Republica Moldova 76
- CAP. IV STUDIU DE CAZ: ZONA LIBERA GALATI 78
- 4.1. Scurt istoric al zonei libere Galati 78
- 4.2. Zona libera Galati în prezent 79
- 4.3. Avantajele oferite de zona libera Galati 88
- 4.4. Studiu de caz: S.C. Caridio Trade S.R.L. 89
- CAP. V CONCLUZII 94
- ANEXE 99
- BIBLIOGRAFIE 106
Extras din proiect
Cap.I PREZENTAREA ZONELOR ECONOMICE LIBERE (ZEL)
O zona de liber schimb este un ansamblu geografic si economic în care nu exista nici un obstacol al schimburilor de marfuri si servicii, nici taxe vamale, nici obstacole tarifare. Formarea unei zone de liber schimb poate sa fie considerata ca un prim pas spre unificarea economica a regiunii respective.
Prin zona economica libera se desemneaza un “port liber”, “un depozit liber”, “un aeroport liber”, aflate pe teritoriul unei tari sau în zona de frontiera a doua sau mai multe state, în care sunt eliminate o serie de taxe si restrictii vamale obisnuite altfel.
Din punct de vedere al macroeconomiei zona libera reprezinta “un port, aeroport sau o parte din teritoriul national în care comertul este liberalizat prin desfiintarea oricaror restrictii cantitative sau taxe vamale”.
Din punct de vedere juridic zona de comert liber este o “forma caracteristica de integrare economica ce se concretizeaza în acordul dintre statele membre de a înlatura diversele bariere tarifare si netarifare din calea tuturor sau numai a unora din produsele care fac obiectul schimburilor comerciale reciproce”.
Unii specialisti subliniaza ca zona libera este cea mai completa forma a regimurilor vamale suspensive, o enclava a teritoriului unei tari, unde marfurile au acces liber, sunt scutite de taxe de import-export si unde exista o serie de facilitati cum ar fi regimul liberal asupra profitului realizat. Profesorul libanez Emile Saadia considera zona de liber schimb un panaceu economic universal.
În concluzie, putem spune ca zona economica libera (ZEL) este o regiune geografica apartinând uneia sau mai multor tari, în care relatiile economice se dezvolta fara nici un fel de îngradiri din partea statului respectiv. Crearea ZEL este realizata cu scopul de a favoriza dezvoltarea si integrarea economica în zona respectiva. Aceste zone mai sunt denumite si zone de comert liber, de initiativa libera, de prelucrare a produselor de export, zona fara taxe vamale, zona libera industriala etc.
În afara ZEL propriu-zise, a devenit frecventa si crearea unor zone comerciale libere, numite fie “zone economice speciale”(ca în China), “zone libere deschise”(idem), fie “zone economice internationale”(cum ar fi cea propusa de Suedia între Marea Nordului si Marea Neagra), unele dintre ele întinzându-se pe regiuni continentale, cum ar fi zonele propuse pentru statele din CSI, statele central-europene, zona panamericana sau asiatica a liberului schimb.
1.1. Scurt istoric al zonelor libere
Înca de demult zonele libere erau cunoscute sub denumirea de porturi libere , dar originea lor nu este bine datata. Primul port liber la Marea Mediterana, Cartagina, este mentionat înca din anul 814 î.e.n. Zone libere comerciale au existat în China, Grecia, Roma Antica, zona Mediteranei, coasta de vest a Africii si a Feniciei.
Aproape 70 orase din nordul Europei, aflate la încrucisarea unor importante drumuri comerciale, se bucurau de statutul de oras liber pentru comertul cu marfuri înca din sec. XIII, toate fiind cuprinse în Liga Hanseatica.
Primele porturi libere italiene au fost Toscana(1547) si Livorno(1696). Sec. XVIII si XIX cunosc o adevarata proliferare de porturi libere: Gibraltar(1704), Civita Vecchia(1732), Bangkok(1782), Singapore(1819), Hong Kong(1842), Macao(1849). În Franta, Marsilia este declarat porto-franco în timpul lui Ludovic al XIV-lea(1669), iar în 1860 este declarata zona libera Haute-Savoie. La sfârsitul sec. XIX Italia declara Genova zona libera, Danemarca – Copenhaga, iar Grecia – Salonicul.
Cele mai multe zone libere au fost realizate în sec. XX, când sunt încheiate si primele acorduri de comert liber între state.
Regimul de zona libera în porturile românesti are o veche traditie . Se atesta în 1834 orasul Galati – port liber, în 1866 orasul Braila – zona libera, iar între 1870 si 1931 a functionat în regim de zona libera portul Sulina.
Preview document
Conținut arhivă zip
- anexanr.6.doc
- anexeolesea.doc
- Carti.doc
- foaietitlu.doc
- proiectfinal.doc