Contribuții Metodice privind Valorificarea Conținuturilor Programei de Educație Fizică în Dezvoltarea Motricității Preșcolarului

Introducere

Sănătatea, dezvoltarea fizică armonioasă constituie premise importante ale calităţilor, capacităţilor şi trăsăturilor de caracter ale elevilor. Influenţarea favorabilă a sănătăţii, sporirea capacităţii de efort a organismului, prin exersarea sistematică a funcţiilor vitale şi de adaptare la mediul înconjurător, precum şi formarea deprinderilor de igienă individuală şi colectivă, constituie motivele fundamentale ale necesităţii şi valorii educaţiei fizice şcolare.

În cadrul grădiniţei, educaţia fizică are sarcina de a contribui la dezvoltarea şi formarea aceloraşi trăsături şi comportamente ale personalităţii pe care le vizează şi procesul de pregatire intelectuală, sistemul general de instrucţie şi educaţie.

Activitatea de educaţie fizică contribuie la dezvoltatea calităţilor motrice, viteză, îndemânare, etc., ducând implicit la realizarea unei ţinute expresive, la dezvoltarea fizică armonioasă a preşcolarilor, la realizarea unei educaţii estetice. Componentă a procesului de instruire, educaţia fizică trebuie să găsească toate căile şi mijloacele prin intermediul cărora să acţioneze în direcţia întăririi şi menţinerii sănătăţii, formării unui bagaj larg de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, precum şi educării calităţilor morale, fizice şi de voinţă. Aceste obiective majore ale educaţiei fizice au solicitat concentrarea atenţiei spre găsirea unor posibilităţi eficiente cu mare randament practic. La obţinerea unor rezultate în ceea ce priveşte dezvoltatea calităţilor motrice, jocurile de mişcare, traseele aplicative şi exerciţiile de gimnastică cu obiecte portative, au constituit mijloace importante.

Dezvoltarea acuităţii şi preciziei simţurilor, a capacităţii de percepţie a spaţiului şi timpului, favorizarea dezvoltării spiritului de observaţie, a iniţiativei şi imaginaţiei alături de stimularea dezvoltării noilor relaţii sociale ale copilului în condiţiile create prin regimul din grădiniţă şi influienţarea trăsăturilor de caracter (corectitudinea, curajul, hotărârea, iniţiativa, perseverenţa) sunt sarcini educative de mare însemnătate, prin intermediul cărora se realizează integrarea educaţiei fizice în procesul complex al educaţiei şi instrucţiei preşcolare, interrelaţia ei cu celelalte obiecte de invăţământ.

Pentru a folosi avantajele influenţelor educaţiei fizice şi activităţilor sportive, este necesar ca încă din grădiniţă să se formeze generaţiilor în creştere gustul pentru mişcare, priceperile şi obişnuinţa de a practica sistematic activităţi corporale, creând o tradiţie în acest sens, reclamată tot mai mult de dezvoltarea societăţii noastre. Activităţile organizate pe linia educaţiei fizice sprijină, în bună măsură, realizarea acestui obiectiv.

Modernizarea permanentă a activităţii de educaţie fizică impune găsirea unor noi metode , procedee şi mijloace prin care să se acţioneze în practică, precum şi perfecţionarea continuă a celor existente, a celor aşa zis „tradiţionale”, în baza noilor obiective ce stau în faţa acestui obiect de învăţământ.

Cunoscând pasiunea copiilor pentru mişcare, joc şi activitate sportivă, ne revine datoria de a o pune în valoare, canalizând corect influenţele exerciţiilor fizice astfel încât, odată cu fortificarea organismului, personalitatea copilului să fie pozitiv înrăurită sub aspect moral, afectiv şi intelectual.

Lucrarea de faţă are ca scop evidenţierea contribuţiilor metodice privind valorificarea conţinuturilor programei de educaţie fizică în dezvoltarea motricităţii preşcolarului , prin care am urmărit dezvoltarea fizică armonioasă a organismului, dar şi satisfacerea nevoii de mişcare care este vitală la vârsta preşcolară. În acest scop, am folosit parcursuri aplicative, care au solicitat copiilor spirit de observaţie, imaginaţie, şi mai ales gândirea practică şi capacitatea de generalizare, integrând elemente dispersate în structuri complexe şi în activităţi practice concrete.

Plecând de la ce mi-am propus, am realizat un experiment cu grupa mijlocie, pe baza unui plan calendaristic realizat pe principiul celor mai eficiente metode şi mijloace de îmvăţământ, prin alegerea şi eşalonarea celor mai eficiente exerciţii, jocuri şi parcursuri aplicative specifice activităţii preşcolare, care să asigure realizarea cerinţelor programei.

Folosirea intensivă a tuturor procedeelor şi mijloacelor mi-au permis verificarea ipotezelor, obiectivelor educaţiei fizice fiind realizate în întregime, respectându-se totodată particularităţile anatomo-fiziologice ale copiilor de vârstă preşcolară.

Capitolul 1

Rolul educaţiei fizice în formarea preşcolarilor de 4-5 ani

1.1 Contribuţia educaţiei fizice la dezvoltarea personalităţii preşcolarului de grupa mijlocie

Integrată într-o educaţie permanentă, cu profund caracter prospectiv, educaţia fizică, concură prin conţinutul ei specific, la realizarea idealului educaţional, la realizarea unei armonii între elementele biologice şi cele psihice ale personalităţii umane.

„Prin întreaga noastră activitate se urmăreşte pregătirea copilului pentru o societate dinamică, în continuă evoluţie, societate care cere o anumită configuraţie fizică, intelectuală, morală, civică, un anumit profil care să îmbine în mod armonios laturile personalităţii sale: un copil sănătos, armonios, dezvoltat fizic, educat, un copil cu gândire creativă, rapidă, cu spirit de iniţiativă, cu capacitate de selectare, sistematizare şi organizare a informaţiilor, de a alege cele mai bune soluţii şi de a decide rapid aplicarea lor practică.”

Se impun aşadar unele reconsiderări cu privire la cunoaşterea, acceptarea si implementarea în conştiinţa şi conduita socială, individuală si instituţionalizată, a valorii importante pe care disciplina educaţia fizică şi sportul o are în procesul complex de făurire a omului contemporan.

BUGETUL ENERGETIC AL ORGANISMULUI UMAN

(după Dumitru M. )

Capital De Rezervă ( activităţi interne)

Capital Disponibil ( activităţi externe)

Ţinând cont de părerea marilor psihologi Golu, Pantelimon, Emil, Verza, Mielu, Zlate ( 1993 ): „ preşcolaritatea este perioada formării iniţiale a personalităţii perioada apariţiei primelor relaţii şi atitudini ce constituie un nivel superior de organizare a vieţii psihice a vieţii copilului ’’.