Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar

Proiect
9/10 (2 voturi)
Conține 4 fișiere: doc
Pagini : 71 în total
Cuvinte : 12142
Mărime: 203.35KB (arhivat)
Cost: 12 puncte

Cuprins

CAPITOLUL I – INTRODUCERE

I.1. Scopul lucrarii 1

I.2. Motivatia alegerii temei 1

I.3. Importanta si actualitatea temei 2

CAPITOLUL II – FUNDAMANTAREA TEORETICO-METODICA A LUCRARII

II.1. Psihomotricitatea-aspecte generale privind fundamentarea conceptului.3

II.1.1 Delimitarea conceptuala a psihomotricitatii 3

II.1.2 Caracteristicile generale ale psihomotricitatii 8

II.2. Componentele psihomotricitatii 9

II.3. Particularitatile psihomotricitatii in ontogeneza 17

II.4. Strategia didactica si particularitatile ei in educatie fizica scolara la ciclul primar 19

CAPITOLUL III – DEMERSUL OPERATIONAL AL CERCETARII

III.1. Premisele cercetarii 22

III.2. Ipotezele cercetarii 23

III.3. Metodele de cercetare utilizate 24

III.4. Organizarea si desfasurarea cercetarii 27

III.4.1 Esantionul cercetarii 27

III.4.2 Etapele cercetarii 28

CAPITOLUL IV – CONTINUTUL STRATEGIEI DIDACTICE PENTRU EDUCAREA/DEZVOLTAREA PSIHOMOTRICITATII LA CLASA a III a

IV.1. Obiectivele educarii/dezvoltarii psihomotricitatii 29

IV.2. Metode si mijloace utilizate in educarea/dezvoltarea psihomotricitatii 30

IV.3. Proictarea unitatilor de invatare pentru educarea/dezvoltarea psihomotricitatii 31

CAPITOLUL V – EVALUAREA NIVELULUI DE MANIFESTARE A PSIHOMOTRICITATII

V.1. Evaluarea nivelului de manifestare la grupa experimentala 35

V.1.2. Evaluarea initiala si finala a componentelor aplicabile ale psihomotricitatii la clasa a III a – grupa experimentala

V.2. Evaluarea nivelului de manifestare la grupa martor

V.2.1 Evaluarea initiala si finala a componentelor aplicabile ale psihomotricitatii la clasa a III a – grupa martor 55

CAPITOLUL VI – ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATULUI CERCETARII

VI.1 Analiza si interpretarea nivelului de manifestare al echilibrului la grupa martor si experimentala 56

VI.2 Analiza si interpretarea nivelului de manifestare al coordonarii segmentare la grupa martor si experimantala

VI.3 Analiza si interpretarea nivelului de manifestare al coodonarii generale la grupa martor si experimentala 66

CAPITOLUL VII - BIBLIOGRAFIE

Extras din document

CAPITOLUL I – INTRODUCERE

I.1. SCOPUL LUCRARII

Scopul acestei lucrarii il reprezinta educarea/ dezvoltarea psohomotricitatii la ciclul primar, in special la clasa a III a. Tinand cont de varsta frageda a elevilor, aceasta va constitui un factor favorizant in indeplinirea obiectivului propus si anume de a educa/dezvolta componentele psihomotricitatii. Am pornit de la ideea ca acest lucru ar favoriza toate aspectele implicate, legate de motricitate la ciclul primar si pentru ciclul gimnazial ca efect ulterior.

I.2. MOTIVATIA ALEGERII TEMEI

Motivatia este stimulul fundamental al activitatii omenesti avand ca revers repulsia sau aversiunea.

Principalul motiv pentru care am ales aceasta tema este faptul ca s-au scris relativ putine lucruri in general despre psihomotricitate si in special despre educarea/dezvoltarea acesteia la varsta frageda, respectiv ciclul primar. Un alt factor determinant in alegerea acestei teme il reprezinta experienta data de lucrul cu elevii claselor I – IV, o experienta de doi ani de zile, neintrerupta.

I.3. IMPORTANTA SI ACTUALITATEA TEMEI

Educarea/dezvoltarea psihomotricitatii la clasa a III a prezinta o importanta deosebita datorita varstei elevilor. Perioada 9-10 ani,face parte din perioada propice din viata individului, etapa optima la care se pune problema educarii/dezvoltarii psihomotricitatii la parametrii maximi.

Copilul isi poate dezvolta cu success toate calitatile psihomotrice prin intermediul metodelor si mijloacelor folosite de catre profesor in cadrul procesului instructiv educativ desfasurat in orele de educatie fizica. Un alt factor care-i confera un grad ridicat de importanta temei alese, este dat de implicatiile pe care le are in dezvoltarea calitatilor motrice, a deprinderior si priceperilor motrice, ca efect ulterior pe perioada indelungata.

CAPITOLUL II – FUNDAMENTAREA TEORETICO-METODICA A

LUCRARII

II.1. PSIHOMOTRICITATEA – ASPECTE GENERLE PRIVIND FUNDAMENTAREA COMCEPTULUI

II.1.1 Delimitarea conceptuala a psihomotricitatii

Termenul de “psihomotor” este introdus de catre E. Dupré in anul 1892 cu scopul de a defini si caracteriza debilitatea motrica, care este perceputa de catre autor ca un ansamblu de tulburari ce corespund deficitului de maturizare si de dezvoltare psihomotorie. Maurice Reuchlin caracterizeaza acest termen ca “relativ la psiohomotricitate”. Notiunea de psihomotricitate a fost introdusa la inceputul secolului pentru a sublinia stransa legatura dintre achizitiile motorii si dezvoltarea psihismului.

Motricitatea umana, din ratiuni didactice este clasificata in raport de o serie de factori sau componente in: motricitate fina care este denumita psihomotricitate si motricitate grosiera concretizata in calitatile fizice sau morice ale individului.

Psihomotricitatea este definita ca fiind un ansamblu de functii motrice considerate sub unghiul relatiilor sale cu activitatea cerebrala, in particular cu psihismul, pe care il sintetizeaza impreuna cu motricitatea avand drept obiectiv adaptarea individului in mod armonios la mediul inconjurator.

Psihomotricitatea utilizeaza corpul, spatiul si timpul, in scopul de a oferii persoanei tehnici care sa-i permita cunoasterea propriului corp si a mediului inconjurator si in final sa actioneze in mod adaptativ.

Preview document

Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 1
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 2
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 3
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 4
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 5
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 6
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 7
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 8
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 9
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 10
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 11
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 12
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 13
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 14
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 15
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 16
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 17
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 18
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 19
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 20
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 21
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 22
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 23
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 24
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 25
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 26
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 27
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 28
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 29
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 30
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 31
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 32
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 33
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 34
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 35
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 36
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 37
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 38
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 39
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 40
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 41
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 42
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 43
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 44
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 45
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 46
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 47
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 48
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 49
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 50
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 51
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 52
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 53
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 54
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 55
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 56
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 57
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 58
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 59
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 60
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 61
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 62
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 63
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 64
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 65
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 66
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 67
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 68
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 69
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 70
Contribuții privind educarea și dezvoltarea psihomotricității la ciclul primar - Pagina 71

Conținut arhivă zip

  • BIBLIOGRAFIE.doc
  • Contributii privind Educarea si Dezvoltarea Psihomotricitatii la Ciclul Primar.doc
  • PLANUL LUCRARII.doc
  • Prima pagina.doc

Alții au mai descărcat și

Experiment privind dezvoltarea rezistenței la juniorii de 17-18 ani, în fotbal

CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1. Gradul de actualitate şi importanţa practică a temei Fotbalul de performanţă cunoaşte o puternică dezvoltare, atât...

Model metodic pentru învățarea lovirii mingii cu capul la jucătorii de 13-15 ani

1.1. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI În toată activitatea unui antrenor de fotbal, indiferent de licenţa de clasificare sau de echipa pe care o...

Jocuri de mișcare și grupe de exerciții pentru preșcolarii de nivel I

INTRODUCERE Educaţia fizică intervine în mod organizat în dirijarea procesului de creştere în asigurarea dezvoltării armonioase a organismului...

Elaborarea unui plan cadru de pregătire fizică la grupele de juniori

CAPITOLUL I Fundamentarea teoretică şi ştiinţifică a lucrării 1.1. Scurt istoric privind evoluţia jocului de fotbal Fotbalul, este jocul...

Metode și mijloace de realizare a pregătirii fizice individualizate a atacanților juniori de 16-18 ani în jocul de fotbal

CAPITOLUL I. ACTUALITATEA TEMEI Având la bază o concepţie simplă şi clară ca formă, dar în fond cu un conţinut foarte complex, fotbalul se...

Rolul Nutriției și a Exercițiului Fizic în Remodelarea Corporală la Vârsta Adultă

Introducere Nutriţia studiată din perspectiva alimentaţiei corecte a unui individ sănătos în perioade fiziologice şi de activitate reprezintă...

Model de pregătire fizică generală și specifică în jocul de handbal la nivel de senioare, divizia A, Mureșul Târgu Mureș

CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1. DATE PRIVIND APARITIA SI EVOLUTIA JOCULUI DE HANDBAL, ISTORICUL JOCULUI DE HANDBAL IN ROMANIA Acordurile Imnului de...

Soluții pentru formarea deprinderilor tehnico-tactice ale apărătorilor pentru participarea în atac

CAPITOLUL I. - INTRODUCERE 1.1. IMPORTANȚA ȘI ACTUALITATEA TEMEI Concomitent cu apariția a noi factori ce influențează procesul de antrenament și...

Ai nevoie de altceva?