Contribuții Privind Educarea și Dezvoltarea Psihomotricității la Ciclul Primar

Domeniu: Educație Fizică

Conține 4 fișiere: doc

Pagini : 71 în total

Cuvinte : 12142

Mărime: 203.35KB (arhivat)

Publicat de: Anaida Șerban

Puncte necesare: 12

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

CAPITOLUL I – INTRODUCERE
I.1. Scopul lucrarii 1
I.2. Motivatia alegerii temei 1
I.3. Importanta si actualitatea temei 2
CAPITOLUL II – FUNDAMANTAREA TEORETICO-METODICA A LUCRARII
II.1. Psihomotricitatea-aspecte generale privind fundamentarea conceptului.3
II.1.1 Delimitarea conceptuala a psihomotricitatii 3
II.1.2 Caracteristicile generale ale psihomotricitatii 8
II.2. Componentele psihomotricitatii 9
II.3. Particularitatile psihomotricitatii in ontogeneza 17
II.4. Strategia didactica si particularitatile ei in educatie fizica scolara la ciclul primar 19
CAPITOLUL III – DEMERSUL OPERATIONAL AL CERCETARII
III.1. Premisele cercetarii 22
III.2. Ipotezele cercetarii 23
III.3. Metodele de cercetare utilizate 24
III.4. Organizarea si desfasurarea cercetarii 27
III.4.1 Esantionul cercetarii 27
III.4.2 Etapele cercetarii 28
CAPITOLUL IV – CONTINUTUL STRATEGIEI DIDACTICE PENTRU EDUCAREA/DEZVOLTAREA PSIHOMOTRICITATII LA CLASA a III a
IV.1. Obiectivele educarii/dezvoltarii psihomotricitatii 29
IV.2. Metode si mijloace utilizate in educarea/dezvoltarea psihomotricitatii 30
IV.3. Proictarea unitatilor de invatare pentru educarea/dezvoltarea psihomotricitatii 31
CAPITOLUL V – EVALUAREA NIVELULUI DE MANIFESTARE A PSIHOMOTRICITATII
V.1. Evaluarea nivelului de manifestare la grupa experimentala 35
V.1.2. Evaluarea initiala si finala a componentelor aplicabile ale psihomotricitatii la clasa a III a – grupa experimentala
V.2. Evaluarea nivelului de manifestare la grupa martor
V.2.1 Evaluarea initiala si finala a componentelor aplicabile ale psihomotricitatii la clasa a III a – grupa martor 55
CAPITOLUL VI – ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATULUI CERCETARII
VI.1 Analiza si interpretarea nivelului de manifestare al echilibrului la grupa martor si experimentala 56
VI.2 Analiza si interpretarea nivelului de manifestare al coordonarii segmentare la grupa martor si experimantala
VI.3 Analiza si interpretarea nivelului de manifestare al coodonarii generale la grupa martor si experimentala 66
CAPITOLUL VII - BIBLIOGRAFIE

Extras din proiect

CAPITOLUL I – INTRODUCERE

I.1. SCOPUL LUCRARII

Scopul acestei lucrarii il reprezinta educarea/ dezvoltarea psohomotricitatii la ciclul primar, in special la clasa a III a. Tinand cont de varsta frageda a elevilor, aceasta va constitui un factor favorizant in indeplinirea obiectivului propus si anume de a educa/dezvolta componentele psihomotricitatii. Am pornit de la ideea ca acest lucru ar favoriza toate aspectele implicate, legate de motricitate la ciclul primar si pentru ciclul gimnazial ca efect ulterior.

I.2. MOTIVATIA ALEGERII TEMEI

Motivatia este stimulul fundamental al activitatii omenesti avand ca revers repulsia sau aversiunea.

Principalul motiv pentru care am ales aceasta tema este faptul ca s-au scris relativ putine lucruri in general despre psihomotricitate si in special despre educarea/dezvoltarea acesteia la varsta frageda, respectiv ciclul primar. Un alt factor determinant in alegerea acestei teme il reprezinta experienta data de lucrul cu elevii claselor I – IV, o experienta de doi ani de zile, neintrerupta.

I.3. IMPORTANTA SI ACTUALITATEA TEMEI

Educarea/dezvoltarea psihomotricitatii la clasa a III a prezinta o importanta deosebita datorita varstei elevilor. Perioada 9-10 ani,face parte din perioada propice din viata individului, etapa optima la care se pune problema educarii/dezvoltarii psihomotricitatii la parametrii maximi.

Copilul isi poate dezvolta cu success toate calitatile psihomotrice prin intermediul metodelor si mijloacelor folosite de catre profesor in cadrul procesului instructiv educativ desfasurat in orele de educatie fizica. Un alt factor care-i confera un grad ridicat de importanta temei alese, este dat de implicatiile pe care le are in dezvoltarea calitatilor motrice, a deprinderior si priceperilor motrice, ca efect ulterior pe perioada indelungata.

CAPITOLUL II – FUNDAMENTAREA TEORETICO-METODICA A

LUCRARII

II.1. PSIHOMOTRICITATEA – ASPECTE GENERLE PRIVIND FUNDAMENTAREA COMCEPTULUI

II.1.1 Delimitarea conceptuala a psihomotricitatii

Termenul de “psihomotor” este introdus de catre E. Dupré in anul 1892 cu scopul de a defini si caracteriza debilitatea motrica, care este perceputa de catre autor ca un ansamblu de tulburari ce corespund deficitului de maturizare si de dezvoltare psihomotorie. Maurice Reuchlin caracterizeaza acest termen ca “relativ la psiohomotricitate”. Notiunea de psihomotricitate a fost introdusa la inceputul secolului pentru a sublinia stransa legatura dintre achizitiile motorii si dezvoltarea psihismului.

Motricitatea umana, din ratiuni didactice este clasificata in raport de o serie de factori sau componente in: motricitate fina care este denumita psihomotricitate si motricitate grosiera concretizata in calitatile fizice sau morice ale individului.

Psihomotricitatea este definita ca fiind un ansamblu de functii motrice considerate sub unghiul relatiilor sale cu activitatea cerebrala, in particular cu psihismul, pe care il sintetizeaza impreuna cu motricitatea avand drept obiectiv adaptarea individului in mod armonios la mediul inconjurator.

Psihomotricitatea utilizeaza corpul, spatiul si timpul, in scopul de a oferii persoanei tehnici care sa-i permita cunoasterea propriului corp si a mediului inconjurator si in final sa actioneze in mod adaptativ.