Cuprins
- CAPITOLUL I INTRODUCERE
- 1.1 Consideraţii generale
- 1.2 Gradul de actualitate al lucrării
- 1.3 Ipotezele cercetarii
- 1.4 Scopul şi motivarea alegerii temei
- CAPITOLUL II FUNDAMENTAREA TEORETICO-METODICĂ A LUCRĂRII
- 2.l.Aspecte metodice privind dezvoltarea calităţilor motrice
- 2.2 Modelul jocului şi modelul jucătorului la vârsta de 16 – 18 ani
- 2.3.Metode pentru dezvoltarea vitezei
- 2.4.Metode pentru dezvoltarea îndemânării
- 2.5.Metode de antrenament folosite pentru dezvoltarea calitatilor motrice
- 2.5.1.Antrenamentul cu intervale
- 2.5.2.Antrenamentul în circuit
- CAPITOLUL III ORGANIZAREA CERCETĂRII
- 3.l.Organizarea şi desfăşurarea experimentului
- 3.2.Experimentul propriu-zis
- CAPITOLUL IV. MIJLOACE FOLOSITE PENTRU DEZVOLTAREA
- CALITĂŢILOR MOTRICE - VITEZA ŞI ÎNDEMÂNAREA
- 5.1.Mijloace folosite pentru dezvoltarea vitezei
- 5.2.Mijloace şi jocuri folosite pentru dezvoltarea îndemânării
- 5.3.Mijloace şi jocuri folosite prin metoda cu intervale
- 5.4.Mijloace folosite prin metoda în circuit
- CAPITOLUL V. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
- CAPITOLUL VI . CONCLUZII
- BIBLIOGRAFIE
Extras din proiect
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
1.1 Consideraţii generale
Activităţile de educaţie fizică şi sport se precizează sub forme foarte variate, atât a structurii motrice cât şi din punct de vedere al particularităţilor funcţionale. Ele au funcţionalităţi biologice, psihologice şi sociale, satisfăcând nevoile vitale ale creşterii şi dezvoltării fiinţei umane. Activităţile corporale sunt activităţi sociale complexe ale căror funcţii trebuie privite în raport cu direcţiile esenţiale ale efectelor lor asupra dezvoltării, perfecţionării şi valorilor capacităţilor umane fizice şi psihice.
Pe plan practic educaţia fizică şi sportul, procesele de pregătire ce stau la baza acestora, trebuie neapărat legate de implicaţiile raportului om muncă şi viceversa. Aşa cum fiecare specific de muncă solicită o anume pregătire fizică, tot aşa şi fiecare cetăţean trebuie educat şi din punct de vedere fizic, pentru a face faţă solicitărilor diferenţiate şi diversificate ale procesului muncii.
Cu alte cuvinte în ansamblul mijloacelor şi preocupărilor referitoare la organizarea unor valori aferente perfecţionării însuşirilor fizice cât şi a celor ce definesc profilul moral al cetăţenilor ţării noastre însemnătatea acţiunii educaţionale în domeniul mişcării sportive este cu atât mai mare cu cât valorile ei - intelectuale, morale, estetice, afective - constituie o resursă inestimabilă chiar pentru realizarea performanţelor sportive.
Elementele de referinţă ale educaţiei fizice şi sportului trebuie concepute şi prospectate în mai multe direcţii: dezvoltarea fizică armonioasă; priceperi, deprinderi şi calităţi motrice menite să opţioneze randamentul omului in procesul de învăţătură şi producţie, precum şi posibilitatea de a-si organiza util timpul liber; cunoştinţe şi capacităţi organizatorice şi tehnice necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţilor independente şi colective; calităţi şi comportamente morale, intelectuale şi estetice şi caracteristice omului societăţii democrate.
În activitatea profesională a oricărui cetăţean, dar cu precădere în cea de perfecţionare sportivă, nivelul de dezvoltare a calităţilor motrice are o deosebită importanţă. Se consideră că întreaga varietate de acţiuni motrice efectuate de individ in activitatea cotidiană sau cea sportivă se realizează corect, sau mai puţin corect, în raport direct cu gradul de dezvoltare a calităţilor motrice.
Fotbalul în evoluţia sa pe plan mondial, are în etapa sa actuală ca trăsătură comună la toate echipele de mare performanţă efortul din ce în ce mai susţinut pe toată durata jocului, in vederea obţinerii victoriei. Jocul a devenit perfect echilibrat, cu valenţe deosebite ofensive, foarte colectiv, cu un ritm diversificat pe fondul unei pregătiri atletice complete; cu angajament fizic total. Acest joc solicită în mare măsură manifestarea factorului fizic determinat de conţinutul efortului depus. Mărirea densităţii motrice în fiecare unitate de timp, se explică printr-un număr ridicat de acţiuni de joc. Un jucător al echipelor de elită al fotbalului mondial efectuează într-un minut 1-2 sau chiar 3 acţiuni de viteză, o săritură, un duel aerian, o acţiune tehnică individuală. În general, toate minutele de joc sunt active, şi chiar dacă în unele efortul poate stagna, aceasta se face cu intenţia amplificării sale fizice în fazele ce urmează.
1.2 Gradul de actualitate al lucrării
În ceea ce priveşte calităţile motrice, se evidenţiază o predominare a vitezei, manifestată în formele ei de deplasare, execuţie, reacţie; precum şi plasarea, circulaţia şi manevrarea mingii.
Viteza este corelată cu alte calităţi motrice şi se desfăşoară în regim de rezistenţă şi de forţă cu rolul decisiv al îndemânării în realizarea combinaţiilor tehnico-tactice.
Acest fotbal, datorită condiţiilor de continuă profesionalizare, datorită vastei sale socializări, implică în desfăşurarea pregătirii şi a jocurilor tot mai multe componente şi procese psihice care devin elemente principale de motivaţie şi de declanşare a potenţialului fizic. Factorii care acţionează asupra pregătirii fizice şi asupra dezvoltării calităţilor motrice, determinându-le volumul şi intensitatea, se transferă tot mai mult din afară în jocul propriu-zis, mai ales acelea care sunt legate de prestigiul naţional, de interesele sociale etc.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dezvoltarea Calitatilor Motrice la Fotbalisti.doc